Aceleaşi cauze, aceleaşi efecte. După atentatele care au îndoliat Canada, în octombrie 2014, Ottawa a creat un proiect de lege antiteroristă care extinde considerabil puterile serviciilor de informaţii, care vor putea exercita un control inedit asupra Internetului. Un proiect care, ca şi legea votată în Franţa, suscită o vie mişcare de contestare, scrie geopolis.francetv.info.
Decisă după două atacuri islamiste în toamna lui 2014 în Quebec şi la Parlamentul din Ottawa, textul, care poartă numele de „C-51”, a fost adoptat în ciuda opoziţiei unei ample coaliţii a societăţii civile care se teme de o supraveghere sistematică a Internetului. Legea C-51 permite agenţiei de spionaj a Canadei să opereze în străinătate şi dă puteri discreţionare în ceea ce priveşte arestul.
Trecerea legii prin Parlament a fost asigurată de majoritatea confortabilă de care se bucură Guvernul premierului Stephen Harper în Camera inferioară, în ciuda mai multor încercări ale opoziţiei de a modifica legea.
Harper a anunţat legea antiterorism în ianuarie, ca răspuns la atacurile care ar fi avut loc pe teritoriul Canadei în octombrie, în cadrul cărora au murit două persoane.
Noua lege pedepseşte promovarea terorismului, simplifică procedurile de arest şi permite detenţia persoanelor fără vreun motiv explicit. În plus extinde atribuţiile agenţiei canadiene de spionaj – CSIS – care va avea acum posibilitatea să lupte activ împotriva comploturilor teroriste în afara ţării.
Legea este extrem de controversată în cadrul societăţii civile canadiene, numeroşi critici susţinând că încalcă drepturile civile şi permite CSIS să acţioneze fără supervizare din partea vreunui organism.
Pe 24 octombrie 2014, un atacant înarmat, identificat drept Michael Zehaf-Bibeau, a omorât un soldat care păzea Memorialul de Război din Ottawa, apoi a intrat în clădirea Parlamentului, unde a tras focuri de armă înainte de a fi omorât de poliţie.
Cu câteva zile mai devreme într-un incident separat, un bărbat din Quebec, Martin Couture-Rouleau, a fost împuşcat mortal de poliţie după ce dat cu maşina peste doi soldaţi, omorând unul dintre ei. Incidentul s-a petrecut în apropiere de un campus militar.
Ambele incidente au stârnit controverse, nefiind clară legătura dintre atacatori şi grupurile teroriste, şi nici motivele care i-au împins pe aceştia să producă incidentele respective.
Atacurile împotriva redacţiei Hebdo din Paris, soldate cu numeroase victime, au declanşat un val de propuneri legislative controversate, aşa-zisele "legi Big Brother", care dau puteri discreţionare agenţiilor de spionaj, în mai multe ţări printre care şi România.
