Candidatul anti-NATO și un admirator al lui Vladimir Putin a fost exclus din cursa electorală prin decizia Comisiei Electorale de duminică. A făcut recurs luni. Decizia Comisiei Electorale Române este „un act politic puternic, care nu este lipsit de riscuri care poate să slăbească și mai mult instituțiile, spun specialistii, scrie Le Figaro
El a fost favorit în sondaje între cele două tururi, cu 40% din intențiile de vot. Insa, dupa ce a anulat turul doi al alegerilor prezidentiale (un eveniment unic in Romania si foarte rar in Europa), Comisia Electorala Romana a respins duminica aceasta candidatura lui Calin Georgescu. Acesta contestat decizia luni după-amiază. Duminică seara, câteva sute de susținători ai săi s-au adunat la București în fața clădirii Parlamentului care găzduiește Comisia Electorală, scandând: „Jos dictatura!”.
Calin Georgescu, la rândul său, a denunțat pe X „o lovitură directă adusă democrației în lume” . „Europa este acum o dictatură, România trăiește sub tiranie!” , a reactionat el. Care este de fapt acuzația la adresa acestui candidat independent, sceptic față de NATO și care laudă guvernarea lui Vladimir Putin, practic necunoscut până în primul tur de la sfârșitul lunii noiembrie când, în ciuda sondajelor care au prezis un scor slab de 5%, a câștigat 23% din voturi? Pe 2 decembrie, Curtea Constituțională hotărâse în unanimitate să confirme rezultatele primului tur și să mențină organizarea celui de-al doilea, programat pentru 8 decembrie.
Manipularea algoritmilor
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat această decizie. Cauza a fost publicarea, între cele două runde, a mai multor rapoarte ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desecretizate cu autorizația președintelui în funcție Iohannis. Aceste rapoarte indică atacurile cibernetice desfășurate de „actorii de stat”, inclusiv încercări de a pirata instituțiile românești și răspândirea dezinformarii pentru a-și amplifica retorica naționalistă pe rețelele de socializare. Aceștia au mai arătat că Georgescu, care declarase că are un „buget de campanie electorală de zero lei”, primise o donație de până la 1 milion de euro, puternic suspectată că vine din Rusia cu încălcarea legii privind finanțarea electorală.
Într-o analiză, de asemenea, desecretizată, Serviciul de Informații Externe (SIE) a estimat, la rândul său, că „România este ținta unor acțiuni hibride agresive ale Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și sabotaj” . Ministerul român de Externe a declarat într-un comunicat că și-a informat „aliații (săi)” despre o „tentativă de ingerință externă” pe care autoritățile române o investighează.
De atunci, alte rapoarte și investigații ale presei internaționale au susținut suspiciunea unei campanii părtinitoare de ingerința Moscovei. Candidatul a presupus întotdeauna că va conduce cursa prezidențială nu pe teren, prin întâlniri și intervenții media, ci pe TikTok. Aproximativ 9 milioane de români, din cei 19 milioane de populație totală, folosesc rețeaua de socializare chineză. Cu toate acestea, mass-media românească G4Media a dezvăluit o strategie de campanie bine unsă care, fără a fi ilegală în sine, i-a permis să păcalească algoritmii. O rețea de „voluntari” organizată în grupuri Telegram (dintre care unele aveau aproape 2.000 de membri) au primit documente editate gata de publicare, cu instrucțiuni specifice despre cum și când să le posteze pe TikTok. Cele mai virale postări sunt recompensate și sunt promovați cei mai eficienți „voluntari” . Această manipulare a algoritmilor „a contribuit masiv la ascensiunea lui Georgescu pe TikTok”, explică mass-media. Serviciul Român de Informații Interne (SRI) a confirmat dimensiunea rețelei, despre care a spus că include 25.000 de conturi coordonate pe Telegram și Discord.
Un operator din Moscova
Potrivit mai multor observatori, semnătura Moscovei apare pe fundalul acestei metode. „Se pare că candidatul român la președinția Georgescu a devenit viral datorită acelorași mecanisme pe care le folosea rețeaua Shor în Moldova”, a subliniat la X jurnalistul moldovean Paula Erizanu, în timp ce și în Moldova, o campanie masivă pe rețelele de socializare a permis candidatului pro-rus Alexandr Stoianoglo să ajungă în turul doi .
De asemenea, la finalul unei investigații comune a presei franceze Intelligence Online și a presei românești Snoop desfășurată cu sprijinul fondurilor europene, presa a identificat o „galaxie de influență pro-rusă” deja veche în România, dar deosebit de activă în perioada alegerilor, „gravitând în jurul unui operator discret de origine din Moscova” . Acest operator, numit AdNow, „s-a remarcat deja în operațiunile de manipulare a informațiilor în Europa, în special în Franța”. AdNow este legat financiar, din 2016, de Romania TV, principalul canal local din România, „care nu-și ascunde părtinirea pro-rusă”, amintesc autorii anchetei. Acest canal este cunoscut și pentru informațiile false pe care le difuzează, ceea ce i-a adus în jur de o sută de condamnări din partea Consiliului Național al Audiovizualului din România.
Credibilitatea instituțiilor românești
Tocmai pe baza acestor suspiciuni, Comisia Electorală a luat duminică decizia de a exclude definitiv candidatul din cursă, pentru încălcarea „regulilor democratice ale unui vot onest și imparțial” . Fostul funcționar public în vârstă de 62 de ani a făcut recurs luni după-amiază. La rândul ei, Uniunea Europeană nu a apărat oficial nicuna dintre parti. La rândul său, într-un aviz publicat la sfârșitul lunii ianuarie, Comisia de la Veneția, organ al Consiliului Europei, a rămas rezervată, recomandând „ca o astfel de decizie să nu se bazeze exclusiv pe informații clasificate care nu garantează transparența necesară” .
„În subtext, Comisia de la Veneția a vrut să spună că amenințarea ingerinței ruse a fost poate supraestimată, având în vedere neîncrederea pe care ar putea-o genera o anulare în ceea ce privește integritatea procesului electoral și controlul guvernului asupra acestuia”, interpretează Florent Parmentier, secretar general al CEVIPOF la Sciences Po și expert în Europa de Est. Pentru cercetător, decizia Comisiei Electorale Române este „un act politic puternic, care nu este lipsit de riscuri „Cu alte cuvinte, acest lucru arată că o campanie bine manipulată pe TikTok poate slăbi întreaga structură . ”
De peste Atlantic, voci din administrația Trump au profitat de ocazie pentru a condamna o decizie considerată politică și ideologică față de acest candidat în contradicție cu pozițiile Uniunii Europene. „Este o nebunie!” , a reacționat Elon Musk, consilier apropiat al președintelui Donald Trump. În timp ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a criticat că autoritățile române sunt „atât de frică de oamenii lor încât îi reduc la tăcere”. Deja în discursul său adresat europenilor la München la începutul lunii martie, vicepreședintele american condamnase anularea alegerilor „pe simple suspiciuni ale unei agenții de informații și sub o presiune enormă din partea țărilor vecine” . „După ce am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a contaminat alegerile din România”, a spus el. „I-aș ruga pe prietenii mei europeni să facă un pas înapoi (...) Dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost foarte puternică . ”
Florent Parmentier mai notează că nu s-a discutat rezultatul alegerilor legislative, care au avut loc la 1 decembrie (și unde Partidul Social Democrat de guvernământ a obținut majoritatea mandatelor). Și asta, în timp ce rolul parlamentului este major în sistemul democratic românesc, și reprezintă o adevărată contra-putere la deciziile prezidențiale în materie de apărare și politică externă. În acest context, și în timp ce jumătate din populația României se declară neîncrezătoare în sistem, decizia Comisiei nu poate decât, potrivit cercetătorului, să slăbească și mai mult instituțiile.
„Ne putem gândi că într-un prim tur de azi, Călin Georgescu ar avea un rezultat și mai bun”, analizează cercetătorul.
