Justiția, noul baraj împotriva valului populist

04 Apr 2025
Justiția, noul baraj împotriva valului populist

De ani de zile, instanțele par să preia rolul legislatorului, influențând direct procesul democratic, iar în cazul condamnarii lui Marine le Pen, judecătoarea nu și-a ascuns motivațiile politice ale verdictului. Totuși, această decizie nu va opri ascensiunea Rassemblement National, deoarece partidul face parte dintr-un val populist care depășește atât figura lui Le Pen, cât și granițele Franței. Acest fenomen este alimentat de sentimentul de marginalizare economică, culturală și democratică resimțit de clasele populare, care își doresc să-și păstreze suveranitatea și identitatea – o tendință care se manifestă în întreaga lume occidentală, scrie o analiză in Le Figaro

Unii speră că această condamnare a Marinei Le Pen va stopa ascensiunea Rassemblement National în alegeri. Însă nimic nu este sigur...

Un adevărat seism politic – așa a fost descris verdictul în procesul lui Marine Le Pen de majoritatea analiștilor. Decizia judecătorilor este, fără îndoială, una istorică. Totuși, de ani de zile, instanțele par să preia rolul legislatorului și să intervină direct în viața democratică. În 2017, punerea sub acuzare a candidatului dreptei François Fillon chiar în mijlocul campaniei electorale a constituit un precedent, împiedicându-l să ajungă în turul al doilea. De această dată, cu excepția unui scenariu juridic improbabil, Marine Le Pen nu va putea nici măcar să candideze.

Judecatoarea nu și-a ascuns motivațiile politice ale verdictului.

„Afectarea intereselor Uniunii Europene are o gravitate deosebită, deoarece este susținută, nu fără cinism, ci cu determinare, de un partid politic care își revendică opoziția față de instituțiile europene”, a scris aceasta, justificând decizia.

De asemenea, a calificat drept „o tulburare iremediabilă a ordinii democratice” posibilitatea ca o persoană deja condamnată în primă instanță să candideze la alegerile prezidențiale. Astfel, instanța nu a judecat doar deturnarea de fonduri publice, ci și ambițiile politice și ideile suveraniste ale lui Marine Le Pen.

Revolta claselor de mijloc, factor esențial în politica occidentală

Într-un moment în care așa-numitul „baraj republican” devine tot mai fragil, unii speră că justiția va putea stopa ascensiunea partidului Rassemblement National în alegeri. Însă acest lucru rămâne incert. Excluderea lui Marine Le Pen din viața politică este un șoc în actualitate, dar, pe termen lung, ar putea fi doar o etapă în procesul de reconfigurare politică. Conform unui sondaj Odoxa-Backbone pentru Le Figaro, 6 din 10 francezi consideră că această condamnare nu reprezintă un obstacol real pentru partidul său, iar 60% dintre membrii RN declară că îl preferă pe Jordan Bardella în locul lui Marine Le Pen.

Ascensiunea RN se înscrie într-un val „populist” care depășește atât figura lui Marine Le Pen, cât și granițele Franței. Acest fenomen este alimentat de sentimentul de marginalizare economică, culturală și democratică resimțit de clasele populare, care își doresc să-și păstreze suveranitatea și identitatea. RN a exploatat aceste teme și va continua să câștige susținere atâta timp cât partidele tradiționale nu vor aborda aceste probleme în mod serios.

Elitele britanice au crezut că, prin amânarea Brexitului, vor descuraja electoratul naționalist. În schimb, votanții eurosceptici l-au propulsat pe Boris Johnson la putere. Chiar și după îndepărtarea acestuia din viața politică, ascensiunea lui Nigel Farage demonstrează că mișcarea Brexit a fost mai mult decât un episod trecător. În SUA, mulți au crezut că atacul asupra Capitoliului a marcat sfârșitul trumpismului. Însă realitatea arată contrariul: încercările de a-l bloca pe Donald Trump prin justiție nu au făcut decât să-i crească popularitatea.

Pe platforma socială X, actualul președinte american Donald Trump a comparat situația lui Marine Le Pen cu propria sa experiență: „Îmi amintește de țara noastră, seamănă foarte mult cu ce trăim noi.” Revolta claselor de mijloc a devenit elementul central al politicii occidentale. În timpul crizei „vestelor galbene”, când a fost întrebat cât va dura această mișcare, geograful Christophe Guilluy a răspuns: „Aproximativ o sută de ani!”

Alte stiri din Externe

Ultima oră