Washingtonul și Bruxelles-ul ajunseseră în martie la un acord de principiu cu privire la acest dosar de lungă durată, scrie BFMTV.
Președintele american Joe Biden a semnat vineri un decret care permite progrese în implementarea unui nou cadru pentru transferul datelor cu caracter personal din Uniunea Europeană în Statele Unite, crucial pentru economia digitală.
Washingtonul și Bruxelles-ul ajunseseră la un acord de principiu în martie asupra acestui dosar, versiunile anterioare fiind contestate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza temerilor legate de programele de supraveghere americane.
Semnarea decretului de către președintele american va permite Comisiei Europene să înceapă propriul proces de ratificare, care ar trebui să dureze câteva luni.
„Acesta este punctul culminant al eforturilor noastre comune de a restabili încrederea și stabilitatea în fluxurile transatlantice de date”, a declarat secretarul american pentru comerț, Gina Raimondo, în timpul unei întâlniri cu reporterii.
Două niveluri de apel
Textul consolidează măsurile menite să garanteze confidențialitatea și protecția libertăților civile în programele de supraveghere americane care vizează datele colectate în Europa și transferate sau găzduite peste Atlantic.
De asemenea, creează un mecanism independent și obligatoriu pentru ca persoanele din statele eligibile să solicite despăgubiri în cazul în care consideră că datele lor cu caracter personal au fost colectate ilegal de informațiile americane.
Acest mecanism prevede două niveluri de apel, unul cu un ofițer responsabil cu protecția libertăților civile la Direcția de Informații americane, celălalt cu un tribunal independent format din Departamentul de Justiție.
„Aceste angajamente răspund în totalitate deciziei Schrems II a Curții de Justiție a Uniunii Europene și vor acoperi transferurile de date cu caracter personal către Statele Unite în conformitate cu legislația UE”, a spus Raimondo.
Din nou dat în judecată
În iulie 2020, Curtea a decis că „Scutul de confidențialitate”, folosit de 5.000 de companii americane, inclusiv giganți precum Google sau Amazon, nu protejează posibile „imixtiuni în drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date sunt transferate”.
Cazul a fost lansat printr-o plângere împotriva Facebook a lui Max Schrems, o figură în lupta pentru protecția datelor, aflat deja la originea sentinței din 2015 asupra strămoșului „Privacy Shield”, „Safe Harbor”.
Este posibil ca noua versiune să fie contestată din nou, au recunoscut oficialii administrației americane în timpul briefing-ului. Dar a fost conceput pentru a răspunde rezervelor anterioare ale justiției europene, au asigurat ei.
Decizia CJUE a plonjat în incertitudine juridică companiile care operau în UE care transferă sau găzduiesc date peste Atlantic.
De atunci, au recurs la soluții alternative, cu o legalitate incertă, pentru a continua aceste transferuri, în așteptarea unui sistem mai solid și mai durabil.
