Președintele american Joe Biden și-a dat aprobarea pentru furnizarea de muniții cu dispersie Ucrainei, a anunțat vineri Washington Post, potrivit căruia informațiile trebuie oficializate în cursul zilei, scrie Le Monde
Președintele Biden a aprobat furnizarea de muniții cu dispersie americane pentru Ucraina, iar retragerea armelor din stocurile Departamentului de Apărare urmează să fie anunțată vineri.
Decizia, care contravine unei legi americane care interzice producerea, utilizarea sau transferul de muniții cu dispersie cu o rată de eșec de peste 1%, a fost luată pe fondul îngrijorărilor cu privire la contraofensiva întârziată a Kievului împotriva trupelor rusești și la scăderea stocurilor occidentale de artilerie convențională.
Această decizie a fost precedată de câteva luni de dezbateri în cadrul administrației americane, subliniază Washington Post, amintind că 123 de țări au semnat convenția de interzicere a folosirii acestor arme care răspândesc zeci, chiar sute de submuniții pe întinderi vaste.
Când nu explodează imediat, ele prezintă riscuri pe termen lung pentru populație.
Ucraina și Rusia, care le-ar fi folosit deja pe scară largă, nu sunt semnatare ale convenției, la fel ca opt din cele 31 de state membre NATO, inclusiv Statele Unite.
Principala armă luată în considerare, un obuz de artilerie M864 produs pentru prima dată în 1987, este tras din obuzierele de 155 mm pe care Statele Unite și alte țări occidentale le-au furnizat Ucrainei. În ultima sa estimare disponibilă public, în urmă cu mai bine de 20 de ani, Pentagonul a evaluat că acel obuz de artilerie are o rată eșec de 6%, ceea ce înseamnă că cel puțin patru din fiecare dintre cele 72 de submuniții pe care fiecare obuz le transportă ar rămâne neexplodate într-o zonă de aproximativ 22.500 de metri pătrați.
Deși Statele Unite au folosit muniții cu dispersie în fiecare război important după Coreea, nu se crede că au fost produse altele noi de ani de zile. Dar până la 4,7 milioane de obuze, rachete și bombe, care conțin peste 500 de milioane de submuniții sau bombe, rămân în inventarele militare, potrivit estimărilor Human Rights Watch extrase din rapoartele Departamentului de Apărare.
Pe lângă riscul ca civilii să ridice bombe neexplodate mult timp după o luptă, ele pot reprezenta, de asemenea, un pericol mai imediat pentru forțele care le desfășoară. „Cu siguranță există o mulțime de riscuri tactice în folosirea acestor tipuri de muniții. Îți limitează capacitatea de a manevra și îți limitează abilitatea de a manevra rapid, pentru că trebuie să cureți o grămadă de UXO” sau muniții neexplodate, a spus un fost ofițer de artilerie al armatei SUA, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a evita conflictele cu actualul său angajator. „Te va încetini, va limita modurile în care poți exploata succesul.”
Istoria SUA a incidentelor considerate „foc prietenesc” este o îngrijorare: câțiva membri ai serviciului american au fost uciși în timpul și după Războiul din Golf de muniții neexplodate, conform unui raport din 1993 al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală, care spunea că armata nu a deținut forța de pregătire pentru a recunoaște submunițiile la sol înainte de invazie.
