Criza din Orientul Mijlociu atinge un punct de cotitură, iar toate privirile se îndreaptă către Washington. În timp ce Israelul își intensifică ofensiva împotriva Iranului și își caută aliați regionali, un consens pare să se contureze în mass-media și în clasa politică israeliană: fără implicarea activă a Statelor Unite, nicio soluție durabilă nu este posibilă. Însă această așteptare se lovește de o realitate politică americană profund schimbată. Reales cu promisiunea de a ține America departe de războaie externe, Donald Trump ezită să angajeze SUA într-un nou conflict în Orientul Mijlociu. Pe acest fundal tensionat, premierul israelian Benjamin Netanyahu face eforturi vizibile pentru a-l convinge pe aliatul său de la Casa Albă să ia partea Israelului în confruntarea cu regimul de la Teheran. Va reuși Netanyahu să răstoarne echilibrul fragil între izolaționismul american și angajamentul tradițional față de securitatea Israelului?, se întreaba Le Figaro
Prim-ministrul israelian are nevoie de sprijinul lui Donald Trump pentru a elimina programul nuclear iranian.
La Ierusalim, unde își are sediul guvernul israelian, toate privirile sunt ațintite spre Casa Albă. Soarta războiului declanșat vinerea trecută de Israel împotriva Iranului se decide, de fapt, în Biroul Oval. Benjamin Netanyahu știe că nu are mijloacele necesare pentru a-l duce la bun sfârșit fără sprijinul ferm al lui Donald Trump — ceea ce presupune ca acesta din urmă să adere la obiectivele sale.
Încă de la începutul operațiunii Rising Lion, prim-ministrul israelian și-a conturat treptat aceste obiective. A făcut-o din nou luni seara, în cadrul unei conferințe de presă:
„Urmărim trei scopuri principale: eliminarea programului nuclear, eliminarea capacității regimului iranian de a produce rachete balistice și eliminarea axei terorii.”
În vagul acestui al treilea obiectiv se joacă întreaga strategie a prim-ministrului israelian față de Donald Trump.
A intra în joc
Declarațiile sale recente difuzate pe posturile de televiziune americane Fox News și ABC arată că Netanyahu încearcă să-l forțeze pe președintele american să se implice în acest război.
În patru zile de lupte, aviația israeliană a obținut rezultate neașteptate, după cum recunoaște chiar și propriul stat-major. A cucerit supremația aeriană asupra Iranului și a decapitat armata acestuia, precum și programul său de cercetare nucleară, prin asasinarea mai multor oameni de știință. Marți dimineață, Israelul a anunțat că a ucis „cel mai înalt gradat al regimului iranian”, al cărui predecesor fusese eliminat cu trei zile înainte. A lovit sediul televiziunii publice și a cerut populației să evacueze mai multe cartiere din Teheran, așa cum procedează frecvent la Beirut sau în Fâșia Gaza.
„Știu foarte bine că Trump este o amenințare serioasă pentru Iran. Sper ca întreaga lume să urmeze exemplul său: să se ridice împotriva răului, în numele binelui.”
— Benjamin Netanyahu, prim-ministru al Israelului
Iranul pare să slăbească
Marți s-au mai auzit explozii în mai multe cartiere ale Teheranului. Situri de îmbogățire a uraniului au fost grav afectate, în special cel de la Natanz, despre care Agenția Internațională pentru Energie Atomică confirmă că a suferit distrugeri semnificative în urma bombardamentelor. Armata israeliană afirmă că a distrus 200 de lansatoare de rachete și estimează că Iranul nu mai are capacitatea de a lansa atacuri de aceeași intensitate ca în primele ore ale războiului.
Cele trei atacuri din noaptea de luni spre marți au fost mai puțin masive și mai puțin mortale în Israel decât cele anterioare, la fel și cel de marți dimineață. O nouă salvă de rachete trasă în cursul după-amiezii a fost interceptată de apărarea antiaeriană israeliană, a anunțat armata.
Totuși, pentru a asigura o victorie definitivă, Israelul are nevoie de sprijinul decisiv al Statelor Unite. Pentru a neutraliza pe termen lung capacitatea Iranului de a îmbogăți uraniu, armata israeliană (Tsahal) trebuie să distrugă situl de îmbogățire de la Fordow, situat la 80 de metri adâncime sub un munte. Este imposibil de distrus fără folosirea bombelor americane „anti-buncăr” GBU-57, pe care Israelul nu le deține. Editorialistul New York Times, Thomas Friedman, pledează pentru ca președintele să pună la dispoziția armatei israeliene faimoasele bombe de 13 tone, precum și bombardierele capabile să le lanseze.
Intervenția americană, o necesitate
În presa israeliană, niciun scenariu de ieșire din criză nu este luat în calcul fără intervenția Statelor Unite. Chiar și liderul partidului de stânga „Democrații”, Yair Golan, împărtășește această opinie. În cadrul unui interviu acordat marți postului de radio public, el s-a declarat în favoarea formării unei coaliții internaționale împotriva Iranului:
„Trebuie să gândim pe termen lung. Iranul este o țară serioasă, cu o cultură imperialistă, va încerca să se reconstruiască, să se răzbune. De aceea este extrem de important să transformăm succesul militar într-un gest politic decisiv, în centrul căruia să se afle o alianță regională între Israel și țările sunnite moderate, cu un sprijin american ferm.”
Corespondentul militar al ziarului progresist Haaretz, Amos Harel, consideră că există trei posibile căi de ieșire din conflict:
-
un atac israeliano-american asupra sitului nuclear de la Fordow,
-
un acord impus de Donald Trump asupra dosarului nuclear,
-
sau un război de uzură în care Israelul „s-ar regăsi într-o situație similară cu cea din Ucraina, dar fără sprijin internațional”.
O astfel de opțiune este de neconceput pentru Netanyahu.
Dilema „America First”
De aceea, prim-ministrul încearcă să impună o altă ieșire, și mai riscantă: „eliminarea axei terorii”, ceea ce ar însemna înlăturarea regimului ayatollahilor. Netanyahu a dat de înțeles în mai multe rânduri, încă de la începutul războiului, că acesta este obiectivul final, și l-a confirmat luni seara într-un interviu pentru postul american ABC.
„Ucidera Ghidului Suprem nu va agrava conflictul, ci îl va încheia. De peste o jumătate de secol, acest regim răspândește conflicte, terorizează întreaga regiune, a bombardat rafinăriile Aramco din Arabia Saudită, răspândește subversiune și sabotaj peste tot. Ei își doresc un război etern.”
Reales pe promisiunea de a pune „America pe primul loc”, Donald Trump ezită să angajeze trupe americane într-un nou conflict complicat în Orientul Mijlociu. El trebuie să țină cont de curentul izolaționist puternic din cadrul mișcării MAGA.
O reprezentantă proeminentă a acestui curent este Marjorie Taylor Greene, congresmen republican din statul Georgia. Ea se opune categoric oricărei intervenții militare americane alături de Israel:
„Netanyahu a declarat astăzi că America First echivalează cu moartea Americii. Mie mi se pare o amenințare. Și sunt complet în dezacord cu el. Pentru ca America să nu moară, trebuie să rămână America First. Asta vrea poporul american.”
Invocând amintirile celui de-al doilea război din Golf, Greene se teme că o intervenție militară ar „aduce America înapoi cu douăzeci de ani.”
„Nu vrem să-i vedem pe israelieni bombardați, dar asta se întâmplă pentru că ei au atacat primii Iranul”, a declarat ea marți într-un interviu pentru postul One America News.
„Sunt întotdeauna uimit de oamenii care spun că iubesc America, dar care nu vor război.”— Benjamin Netanyahu, la Fox News, duminică
Prim-ministrul israelian este conștient de acest obstacol. În lungul interviu acordat duminică seara canalului Fox, i-a criticat direct pe izolaționiștii americani:
„Iranienii au planuri să dezvolte rachete intercontinentale. În curând vor putea lovi coasta de est a Statelor Unite. Sunt mereu uimit de oamenii care spun că iubesc America, dar nu vor război. Fără arme nucleare, Iranul este deja într-un război etern. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă le-ar avea! Pentru securitatea Israelului, a Americii și a lumii, trebuie să ne asigurăm că nu vor obține niciodată aceste arme și nici posibilitatea de a le folosi.”
Netanyahu a multiplicat apoi apelurile adresate președintelui american, încercând să-l atragă în aventura sa împotriva Iranului:
„Trump este dușmanul lor numărul unu. De aceea au încercat să-l asasineze, așa cum au încercat să mă asasineze și pe mine. Dar eu nu sunt decât subalternul lui. Ei știu bine că Trump reprezintă o mare amenințare pentru Iran. Sper ca întreaga lume să-i urmeze exemplul: să se ridice împotriva răului, pentru bine. Consider acest lucru admirabil. Te salut pentru asta, președinte Trump.”
Va fi președintele american sensibil la acest apel insistent?
„Iranul nu poate avea arme nucleare, este foarte simplu”, a declarat el marți la bordul Air Force One. Rămâne de văzut ce opțiune va alege: diplomația sau războiul.
