UPDATE 18,45 - Ministrul grec de Finanțe, Yanis Varoufakis, a declarat că refuzul Eurogrup de a prelungi planul de ajutor acordat Greciei riscă să aducă un prejudiciu permanent întregii zone euro.
Varoufakis a explicat că guvernul său nu are mandat să accepte planul de măsuri dorit de creditori, acesta ajungând la putere cu 36% din voturile alegătorilor, și că girul pentru implementarea acestora putea veni numai printr-o consultare populară.
UPDATE 18,17. Miniştrii de finanţe din zona euro au refuzat să prelungească programul de ajutor pentru Grecia, care are ca termen-limită data de 30 iunie.
Guvernul grec ceruse prelungirea asistenței financiare peste data limită pentru a putea organiza un referendum, convocat pentru 5 iulie, la care alegătorii eleni ar urma să se pronunțe asupra măsurilor de austeritate cerute de creditorii Greciei.
Delegaţia Greciei a părăsit negocierile.
"Sunt surprins în mod neplăcut de hotărârea Guvernului grec care, aparent, a respins ultimele propuneri făcute de cele trei instituţii. Este o decizie nefericită pentru Grecia, pentru că au blocat astfel continuarea negocierilor, deşi eu vedeam această cale deschisă în continuare", a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup.
În așteptarea referendumului, grecii golesc bancomatele
Sute de oameni s-au adunat, azi dimineață, în fața sediilor băncilor din Grecia și au golit ATM-urile după ce prim-ministrul Alexis Tsipras a anunțat organizarea unui referendum privind documentul ce ar putea rezulta după ședința Eurogrupului, prevăzută în aceasta după-amiază, transmite Bloomberg.
Doi reprezentanți din conducerea executivă a unei bănci au declarat că aproximativ 500 de ATM-uri din cele 7.000 existente pe teritoriul țării au rămas fără numerar sâmbătă dimineață și este posibil ca anumite bănci să nu poată deschide luni fără o injecție suplimentară de lichidități din partea Băncii Greciei. Un purtător de cuvânt al băncii centrale a declarat că se fac eforturi pentru a furniza bani în sistem.
30 de miliarde de euro retrase din bănci
Deponenții au retras din bănci aproximativ 30 de miliarde de euro (33,5 miliarde de dolari) după preluarea puterii de către Coaliția anti-austeritate condusă de partidul radical de stânga Syriza. Valoarea totală a depozitelor a scăzut în mai la aproximativ 129 miliarde de euro, de la 133,6 miliarde de euro în aprilie, arată datele publicate de Banca Centrală Europeană (BCE). Acesta este cel mai redus nivel din ultimii aproape 11 ani și a opta lună de declin consecutiv.
Vineri, Banca Centrală Europeană a decis să nu majoreze plafonul liniei de finanțare de urgență (ELA) destinat băncilor grecești, pe fondul încetinirii retragerilor din depozite după hemoragia de săptămâna trecută.
Este pentru a treia zi la rând când consiliul guvernatorilor BCE lasă nemodificat plafonul liniei de finanțare de urgență destinat băncilor grecești la 89 de miliarde de euro. Un oficial de la Banca Centrală a Greciei, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a precizat că decizia BCE este una în linie cu solicitările Băncii Greciei. În plus, consiliul guvernatorilor BCE este pregătit să se reunească din nou în următoarele 24 de ore pentru a revizui situația lichidităților băncilor grecești, a precizat sursa.
Propunerea troicii pentru Grecia
Banca Centrală Europeană (BCE), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) au propus Greciei acordarea unor sume care s-ar putea ridica la 15,5 miliarde de euro, până la sfârșitul lui noiembrie, în schimbul angajamentului de a realiza reforme și a iniția tăieri bugetare. Circa 12 miliarde de euro ar urma să fie acordați de europeni, iar FMI ar putea acorda 3,5 miliarde de euro, cu anumite condiții.
Grecia datorează FMI o tranșă de 1,5 miliarde de euro până la 30 iunie, pe care riscă să nu o poată achita dacă partenerii săi nu-i vor oferi sprijin.
Ce urmează?
Două întrebări esențiale vor primi răspuns zilele următoare. Care va fi decizia Băncii Central Europene în privința extinderii liniei de finanțare de urgență acordată băncilor grecești? Cozile de la bancomate și panica ce se răspândește în rândul populației a pus presiune puternică pe sistemul bancar grecesc. Dacă luni BCE va extinde din nou finanțările de urgență, mesajul va fi unul de calmare a piețelor dar, în același timp, le va arăta grecilor că pot face orice pentru că BCE va apăra stabilitatea sistemului bancar. Deja un mesaj de acest gen a fost transmis la începutul săptămânii chiar de către ministrul de stat Alekos Flabouraris care a declarat că "BCE nu va permite un colaps al creditorilor eleni deoarece s-ar crea un efect de domino, fiind afectate și alte bănci europene".
A doua întrebare esențială se referă la decizia pe care o va lua FMI în privința acordului de finanțare cu Grecia. Gerry Rice, purtător de cuvânt al FMI a declarat joi că "dacă Grecia nu va plăti în 30 iunie datoria de 1,5 miliarde de euro, Fondul Monetar Internațional va considera imediat că scadența este depășită. În ciuda negocierilor dure, este însă foarte probabil ca grecii să găsească bani pentru a plăti această datorie și a evita intrarea în default.
Și totuși ce a fost în capul premierului Alexis Tsipras atunci când a anunțat referendum pe 5 iulie, la 5 zile după depășirea termenului de plată a tranșei către FMI? Răspunsul poate veni dacă ne uităm la celelalte datorii presante pe care le are Grecia de plătit. Pe 20 iulie, statul elen trebuie să ramburseze 4,2 miliarde de euro Băncii Centrale Europene reprezentând linia de finanțare de urgență prin programul ELA.
Ca atare, premierul elen a găsit încă o metodă să prelungească negocierile, ba chiar să își asigure sprijinul populației pentru măsurile de austeritate cerute de FMI, CE și BCE. Iar sondajele de opinie arată că mișcarea de astăzi ar putea fi una inspirata din punct de vedere politic. Peste 50% dintre greci susțin modul dur de negociere a guvernului grec. În același timp, 71% dintre greci vor rămânerea în zona euro în timp ce 69% consideră că revenirea la drahmă ar îngreuna situația economică.
