Referendumul propus de Guvernul grec privind ultima ofertă de acord făcută Greciei de către creditorii săi (UE, FMI) a fost aprobat de majoritatea Parlamentului grec în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, relatează Le Figaro. Acum, creditorii internaţionali pentru Grecia sunt în căutarea unui plan B.
În favoarea referendumului, propus pentru data de 5 iulie, au votat 178 de deputați, din totalul de 300.Anunțul premierului grec Alexis Tsipras privind organizarea referendumului este „o decizie tristă” pentru Grecia și „închide ușa continuării discuțiilor”, a declarat sâmbătă președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, potrivit Le Figaro.
Deputații majorității guvernamentale (stânga radicală Syriza și aliații lor din cadrul dreptei suveraniste Grecii Independenți, ANEL) au votat în favoarea referendumului, la fel și deputații partidului neonazist Zori Aurii.
Adresându-se parlamentarilor înainte de votul organizat în legătură cu propunerea privind referendumul, premierul grec, Alexis Tsipras, a estimat că „poporul va spune un mare NU ultimatumului, dar în același timp un mare DA Europei solidarității”.
Conservatorii din cadrul partidului Noua Democrație și socialiștii PASOK (Mișcarea Socialistă Panelenă) au votat împotrivă, la fel și comuniștii (KKE) și partidul centrist Potami.
Potrivit textului propunerii pentru referendum, grecii vor trebui să spună DA sau NU măsurilor propuse vineri Guvernului Tsipras de către creditorii Atenei, UE și FMI, în cadrul ultimului ciclu de negocieri dintre cele două părți, care durează de la sfârșitul lunii februarie.
Dar, în cursul săptămânii care separă Grecia de referendum, anunțat prin surprindere vineri seara, Grecia, din lipsă de bani, va fi expusă riscului unor seisme financiare în serie: pe 30 iunie, riscă să nu ramburseze către FMI un împrumut de 1,5 miliarde de euro și, în aceeași, zi va înceta planul de asistență financiară de care beneficiază Atena din 2012.
Considerând că Grecia a rupt negocierile în curs, țările din zona euro au refuzat practic sâmbătă să prelungească planul până la referendum, cum cerea Guvernul grec, cu riscul ca, în următoarele zile, BCE să taie ultimul canal de finanțare a băncilor grecești.
După luni de zile de negocieri fără rezultat, creditorii — UE și FMI — i-au prezentat în această săptămână Atenei o propunere cuprinzând o prelungire cu cinci luni a programului de ajutor, cu un pachet financiar de 15,5 miliarde de euro de împrumuturi (12 miliarde de euro de la europeni și 3,5 miliarde de la FMI), în schimbul unor reforme și măsuri de economii bugetare.
Guvernul grec a considerat suma ca „inadaptată”, suficientă doar pentru a-și acoperi rambursările în următoarele luni către creditori, și condițiile neadecvate pentru a permite o relansare a economiei țării.
FMI şi UE au dorit să calmeze spiritele, anunţând că vor continua să lucreze pentru a readuce stabilitatea financiară a Greciei şi a păstra Grecia în zona euro.
Dar aceste cuvinte nu liniştesc populaţia.
Sute de oameni s-au adunat, sâmbătă dimineață, în fața sediilor băncilor din Grecia și au golit ATM-urile după ce prim-ministrul Alexis Tsipras a anunțat organizarea referendumului.
Doi reprezentanți din conducerea executivă a unei bănci au declarat că aproximativ 500 de ATM-uri din cele 7.000 existente pe teritoriul țării au rămas fără numerar sâmbătă dimineață și este posibil ca anumite bănci să nu poată deschide luni fără o injecție suplimentară de lichidități din partea Băncii Greciei.
Un purtător de cuvânt al băncii centrale a declarat că se fac eforturi pentru a furniza bani în sistem.
„Sunt aici pentru a retrage pensia mamei înainte ca ATM-ul să rămână fără bani. Este îngrijorător ce se întâmplă pentru că oamenii nu știu pentru ce sunt chemați să voteze”, a declarat Erato Spyropoulou, unul dintre cele aproximativ opt persoane care stăteau la coadă în fața unui ATM al Băncii Naționale a Greciei.
Unul dintre bancheri a precizat că instituția pe care o reprezintă a pierdut 110 milioane de euro sâmbătă dimineață până la ora locală 11,30.
Deponenții au retras din bănci aproximativ 30 de miliarde de euro (33,5 miliarde de dolari) după preluarea puterii de către Coaliția anti-austeritate condusă de partidul radical de stânga Syriza.
