Potrivit unei anchete publicate de revista germană Der Spiegel , autoritățile germane au luat o decizie istorică: partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a fost clasificat oficial drept o formațiune „extremistă de dreapta dovedită” care „acționează împotriva ordinii democratice și a statului de drept” de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (Verfassungsschutz). Într-o decizie istorică, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției din Germania (BfV) a anunțat că partidul Alternativa pentru Germania (AfD) este clasificat oficial drept o „organizație extremistă de dreapta dovedită” care „acționează împotriva ordinii democratice și a statului de drept”. Această hotărâre permite guvernului federal să supravegheze legal partidul, să monitorizeze comunicațiile membrilor săi, să infiltreze formațiunea și, potențial, chiar să inițieze procedura de interzicere a acesteia
Timp de mai multe luni, Oficiul Federal german pentru Protecția Constituției (BfV) a lucrat la o reevaluare a partidului Alternativa pentru Germania. Acum este oficial: autoritatea consideră întreaga formațiune ca fiind extremistă de dreapta. Aceasta este prima dată în istoria modernă a Germaniei când partidul cu reprezentare la nivel național în parlament a fost desemnat oficial drept extremist.
Noua clasificare nu interzice partidul, dar permite autorităților germane să intensifice supravegherea, inclusiv utilizarea informatorilor sub acoperire și monitorizarea comunicațiilor, sub control judiciar, conform Politico
Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a anunțat că AfD este clasificată drept „organizație extremistă de dreapta dovedită”. Astfel, întregul partid este considerat inamic al ordinii constituționale. Până acum, doar filialele din Turingia, Saxonia și Saxonia-Anhalt fuseseră evaluate astfel. La nivel național, AfD era până de curând doar un „caz suspect” de extremism de dreapta.
Această nouă clasificare reduce barierele legale pentru supravegherea formațiunii prin mijloace specifice serviciilor de informații. De acum este permisă monitorizarea întâlnirilor, interceptarea convorbirilor telefonice și recrutarea de informatori.
Totodată, este de așteptat ca dezbaterea politică privind o posibilă interzicere a AfD să se intensifice. Bundestagul, Bundesratul sau guvernul federal pot depune o cerere de interzicere la Curtea Constituțională de la Karlsruhe. Pentru mulți parlamentari, o clasificare oficială ca „extremistă” era o condiție esențială pentru a lua în considerare un astfel de pas.
BfV a lucrat timp de mai multe luni la un raport privind AfD. Potrivit informațiilor publicate de Der Spiegel, reevaluarea partidului condus de Alice Weidel și Tino Chrupalla a fost finalizată în această săptămână și înaintată Ministerului Federal de Interne. Raportul ar conține peste 1100 de pagini și numeroase dovezi privind caracterul antidemocratic al partidului.
Conform autorității de protecție a Constituției, „viziunea etnică și tribală asupra poporului” care predomină în partid „nu este compatibilă cu ordinea democratică liberă”. AfD nu consideră, de exemplu, că germanii „cu origini în țări predominant musulmane” fac parte în mod egal din poporul german. Politicienii partidului propagă constant retorici împotriva refugiaților și migranților.
Weidel în campanie
Inițial, BfV intenționa să anunțe încă de la finalul anului trecut dacă suspiciunile privind AfD se confirmă și dacă partidul va fi clasificat oficial drept extremist. Însă prăbușirea coaliției „semafor” și alegerile parlamentare anticipate au dat peste cap calendarul. Cu puțin timp înainte de votul din februarie 2025, o astfel de decizie era considerată prea riscantă din punct de vedere juridic. Pentru a asigura egalitatea de șanse între partide, instituția din Köln a fost nevoită să amâne anunțul.
Ani de procese
După ani de procese, Curtea Administrativă Superioară din Renania de Nord-Westfalia a decis, în mai 2024, că Oficiul Federal pentru Protecția Constituției are dreptul să supravegheze AfD ca „caz suspect” de extremism de dreapta. Potrivit hotărârii, există indicii temeinice că partidul nu respectă demnitatea umană a străinilor și a musulmanilor. O parte semnificativă a formațiunii nu ar recunoaște germanii cu origini străine ca cetățeni cu drepturi depline și ar urmări scopuri ostile democrației.
Între timp, cu cei aproximativ 51.000 de membri, AfD a continuat să se radicalizeze. După plecarea fostului copreședinte Jörg Meuthen în 2022, mai mulți politicieni moderați au părăsit partidul, iar aripa radicală, cu viziuni etno-naționaliste, a preluat controlul.
În campaniile electorale din 2024 din Brandenburg, Turingia și Saxonia, AfD nu și-a mai ascuns orientarea. Filiala din Brandenburg a publicat spoturi naționaliste, în care viața germanilor albi și blonzi era „distrusă” de personaje cu trăsături de migranti. Imaginile, generate cu ajutorul inteligenței artificiale, sugerau că piețele devin locuri de trafic de droguri, iar gările — scene ale criminalității.
Campania pentru Bundestag
În campania pentru Bundestag, partidul a mers și mai departe. Alice Weidel a folosit termenul de extremă dreapta „remigrație” și a afirmat că Adolf Hitler ar fi fost comunist. Alți lideri s-au deghizat în „piloți de expulzare” sau au împărțit copiilor ursuleți gumați în formă de avion. Sediul central al AfD a distribuit inimi albastre cu sloganul „Alice pentru Germania”, inspirat de lozinca interzisă a SA-ului nazist „Totul pentru Germania”. Și asta în ciuda faptului că liderul AfD din Turingia, Björn Höcke, fusese deja condamnat pentru utilizarea acelui slogan.
Grupul parlamentar AfD
Toate acestea nu au afectat succesul electoral al partidului. La nivel federal, AfD a obținut 20,8% și a devenit a doua forță politică din Bundestag. Are acum 152 de deputați — aproape dublu față de legislatura anterioară. În seara alegerilor, Weidel a declarat că intenționează „să vâneze cu adevărat” celelalte partide și că „va accelera cu două trepte”.
Noul grup parlamentar AfD este mai radical ca niciodată. Politicieni controversați au fost acceptați fără mari obiecții. Printre ei, Matthias Helferich, care s-a autointitulat cândva „chipul prietenos al național-socialismului” — glumă, susține el — și Maximilian Krah, criticat pentru declarații care minimalizau crimele SS și pentru legăturile sale cu Rusia și China.
Legături cu terorismul de dreapta
Anchetele au scos la iveală chiar și legături ale partidului cu extremismul violent. În noiembrie, procurorul general federal a arestat opt bărbați suspectați că ar fi format o grupare teroristă numită „Separatiștii Saxoni”. Trei dintre ei erau membri AfD. O fostă deputată a partidului se află în arest preventiv de peste doi ani, fiind acuzată că ar fi plănuit o lovitură de stat împreună cu o grupare de tip „Reichsbürger”.
Ce este Verfassungsschutz?
Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV), sau Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, este serviciul de informații intern al Germaniei. Sarcina sa principală este să protejeze ordinea democratică liberă consfințită de Legea Fundamentală (Constituția Germaniei) împotriva amenințărilor extremiste, teroriste sau anticonstituționale, indiferent dacă acestea provin din zona extremei drepte, extremei stângi sau din fundamentalism religios.
BfV are competențe de supraveghere internă, inclusiv autorizarea interceptărilor, infiltrarea grupurilor suspecte și colectarea de informații prin mijloace secrete. Clasificarea unei entități drept „extremistă de dreapta dovedită” permite aplicarea acestor metode în mod legal și poate constitui baza legală pentru inițierea unor proceduri de interzicere constituțională.
