Parlamentul francez a adoptat marți controversata lege care permite serviciilor secrete să asculte telefoane şi să citească e-mailuri fără acordul unui judecător, ceea ce în limbaj curent este cunoscut sub denumirea de „Legea Big Brother”.
Legea a fost puternic contestată de organizaţiile pentru apărerea drepturilor omului, pe motiv că încalcă libertăţile individuale și că permite o „spionare în masă”.
Totuşi, deputaţii au aprobat proiectul de lege, cu o majoritate covârşitoare (438 de voturi pentru, 86 împotrivă și 42 de abțineri), la aproape patru luni de la atacurile teroriste de la Paris, soldate cu 17 morţi. Parlamentarii socialişti şi cei conservatori au votat împreună legea, pe care o consideră foarte importantă în lupta contra terorismului.
Singurii care s-au opus au fost ecologiştii şi deputaţii de extremă-stânga.
Proiectul de lege urmează să fie studiat de Senat, înainte ca versiunea definitivă să fie validată de o comisie mixtă parlamentară, potrivit Amnesty International, filiala franceză.
Procedura accelerată decisă de Guvern nu permie naveta obişnuită între cele două Camere, subliniază Amnesty.
Acest proiect va apropia Franţa de ideea unui „stat-spion”, în care nimic nu este secret, în afara supravegherii înseşi. Chiar şi jurnaliştii, judecătorii, politicienii şi persoanele private care au intrat, fără voia lor, în contact cu persoane considerate suspecte, sunt susceptibile de a si supuse unei supravegheri intruzive, scrie Amnesty.
Premierul Manuel Valls consideră că legea oferă un cadru legal pentru serviciile de informații, respectând totodată libertățile fundamentale, și le oferă mai multe mijloace.
Sensibil la critici, președintele socialist Francois Hollande a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională după încheierea procedurii parlamentare, pentru a garanta că textul este conform cu legea fundamentală. Inițiativa, inedită în Franța pentru un șef de stat, nu a calmat însă spiritele. Adversarii proiectului denunță instaurarea unor „metode de supraveghere profund intruzive”. Printre critici se numără și Marine Le Pen, liderul extremei-drepte, care a spus că legea este „nedemnă” și „periculoasă” pentru libertățile publice.
Inclusiv Asociația franceză a Victimelor Terorismului a cerut mai multe „garanații legislative” pentru respectarea drepturilor fundamentale.
Proiectul de lege definește atât misiunile serviciilor de informații - de la prevenirea terorismului până la spionajul economic – cât și regimul de autorizare și de control în privința tehnicilor de supraveghere (interceptări, amplasare de camere, folosire de programe IT de spionaj, acces la datele de internet).
Unul dintre cele mai controversate aspecte este posibilitatea de a amplasa în rețelele operatorilor instrumente de analiză automată care să depisteze o „succesiune suspectă de date de accesare a internetului”. Dispozitivul este numit de adversarii proiectului „cutia neagră”, care ar pune bazele unei supravegheri în masă. Aceste „cutii negre” vor fi instalate direct la operatorii și furnizorii de internet, dar nu vor da acces la conținutul comunicațiilor, ci numai la meta-date.
