Pe măsură ce Statele Unite amenință să își reducă prezența militară pe Vechiul Continent, Franța ar fi gata să-și folosească forța de descurajare nucleară pentru a proteja Europa, a aflat The Telegraph.
Avioane de luptă care transportă arme nucleare ar putea fi desfășurate în Germania în timp ce SUA amenință să-și retragă forțele de pe continent.
Friedrich Merz, care se așteaptă să fie următorul cancelar german după câștigarea alegerilor din țara sa duminică, a cerut Marii Britanii și Franței să-și extindă protecția nucleară în timp ce caută „independența” Europei față de America lui Donald Trump.
Un oficial francez a declarat pentru The Telegraph că desfășurarea avioanelor de luptă îi va trimite un mesaj lui Vladimir Putin, în timp ce diplomații de la Berlin au sugerat că îl vor presa pe Sir Keir Starmer să facă același lucru.
„Trimiterea unor avioane nucleare franceze în Germania nu ar trebui să fie dificilă și ar trimite un mesaj puternic”, a spus sursa.
Emmanuel Macron, președintele francez, a vorbit cu Merz duminică seara înainte de a călători la Casa Albă pentru a-și prezenta planul lui Trump pentru securitatea europeană și pentru apărarea Ucrainei.
La summitul de la Casa Albă președintele SUA a sugerat că țara sa nu va oferi Ucrainei garanții de securitate după semnarea unui acord de pace.
Vorbind alături de Trump la conferinta de presa, Macron a spus că pacea „nu trebuie să fie o capitulare a Ucrainei”, în timp ce a cerut, de asemenea, europenilor să facă mai mult pentru a proteja continentul.
Statele Unite au garantat multă vreme siguranța Europei cu un arsenal de aproximativ 100 de rachete nucleare, multe dintre ele staționate într-o bază militară americană din Germania.
Forța de descurajare nucleară a Franței este în prezent independentă de NATO, în timp ce cea a Marii Britanii formează o parte cheie a strategiei de apărare a alianței.
Merz a spus vinerea trecută că Parisul și Londra ar trebui să discute „dacă protecția lor nucleară ar putea fi extinsă și la noi”, înainte de a avertiza duminică că SUA, sub conducerea lui Trump, sunt acum „indiferente față de soarta Europei”.
Într-o vizită la Kiev luni, Boris Johnson, fostul prim-ministru, a declarat pentru The Telegraph că există un „caz moral” pentru ca Ucraina să aibă propriile arme nucleare pe măsură ce amenințarea din partea Rusiei crește.
Surse diplomatice germane au sugerat că discuțiile privind o descurajare europeană pentru țara lor nu au început, Merz fiind blocat în discuții privind formarea unui guvern de coaliție.
Macron a împins Europa să organizeze o dezbatere asupra rolului pe care armele nucleare franceze îl pot juca în apărarea continentului.
Un diplomat din Berlin a spus că oferta franceză va crește presiunea asupra lui Sir Keir să facă același lucru și să demonstreze că este serios să contribuie la securitatea europeană.
Prim-ministrul britanic s-a alăturat liderilor europeni mai degrabă decât lui Trump în problema rezolvării războiului din Ucraina și dorește să semneze un pact de securitate și apărare cu UE.
„Dacă francezii vor plasa o fortă de descurajare nucleară în Germania, ar crește într-adevăr presiunea asupra britanicilor pentru a urma exemplul”, a spus diplomatul.
„În cadrul CDU, ne gândim la un scut nuclear. „Vrem să ne spunem cuvântul și suntem dispuși să plătim pentru asta”, a spus el
Dar sursa a avertizat că este puțin probabil ca cererea să fie făcută în mod oficial dacă americanii nu-și vor retrage mijloacele de descurajare nucleare din Germania.
Se crede că arsenalul Franței conține aproximativ 300 de arme nucleare, în cadrul programului său de „forță de descurajare”, cu capacități de lansare pe mare și pe aer.
Sistemul de descurajare nuclear Trident al Marii Britanii este format din patru submarine din clasa Vanguard care pot transporta până la 16 focoase fiecare.
Adresându-se liderilor mondiali printr-un link video la un summit de la Kiev pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei Kremlinului, Sir Keir a spus că Moscova „nu deține toate cărțile în acest război”.
El a adăugat că Marea Britanie este „gata și dispusă” să sprijine un viitor acord de menținere a păcii cu „trupe pe teren”, spre deosebire de Statele Unite.
