„Bucureștiul încearcă să dubleze capacitatea rutei alternative de transport maritim prin Dunăre”, a spus premierul României într-un interviu pentru Financial Times.
România va dubla capacitatea principalului său port de la Marea Neagră și a căilor maritime Dunării în decurs de două luni pentru a ajuta Ucraina să-și trimită cerealele fără intervenția Rusiei, potrivit premierului României.
Marcel Ciolacu a declarat pentru Financial Times că planul său va fi pus în aplicare indiferent de atacurile ruse asupra porturilor ucrainene de pe celălalt mal al Dunării, la granița cu România.
„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023”, a spus Ciolacu. „Pentru a [facilita] acest lucru, am mărit capacitatea atât în portul Constanța, cât și pe căile care duc către portul Constanța pentru a face acest lucru. Ne-am mobilizat cât am putut de bine.”
Angajamentul României de a stimula coridorul de transport maritim prin dragarea Dunării și extinderea infrastructurii porturilor vine după ce Rusia a renunțat la un acord care permite cerealelor ucrainene să ajungă pe piețele globale prin Marea Neagră. Moscova a amenințat și navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, determinând o redirecționare a exporturilor prin Dunăre. „Ne-am învățat bine lecțiile despre Rusia”, a spus Ciolacu. „Suntem la zero dependență de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat.”
În primul său interviu acordat presei internaționale de când a devenit prim-ministru în iunie, Ciolacu a spus că Bucureștiul nu va fi intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că aderarea țării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilități directe. „Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment”, a spus el.
Capacitatea sporită a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute va permite exporturilor de cereale ucrainene să se dubleze la 4 milioane de tone pe lună, a spus el. „Investițiile sunt în curs de desfășurare pe canalul Sulina”, a adăugat el, referindu-se la principala linie de navigație de adâncime a României prin Delta Dunării.
În ciuda atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail și Reni de-a lungul fluviului Dunărea, el a spus că există „soluții” - de exemplu, prin permiterea tranzitului pe timp de noapte a navelor începând din octombrie și creșterea traficului de marfă la minim 14 nave pe zi. Dublarea dimensiunii barjelor, de asemenea, „înseamnă că Ucraina nu va trebui să folosească atât ded mult depozitele de cereale”, a spus el.
Cifrele din industria de transport maritim spun ca planul este fezabil. De asemenea, România va deschide mai multe puncte de trecere a frontierei rutiere și va îmbunătăți infrastructura feroviară în stațiile de la granița cu Ucraina pentru a accelera transferul de mărfuri, a adăugat Ciolacu.
România a fost discretă în privința asistenței militare pentru Kiev, dar Ciolacu a spus că partenerii săi știau că Bucureștiul oferă mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic. România este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota o flotă în creștere de avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO și așteaptă documentele necesare care să îi autorizeze să înceapă antrenamentul. „Ma aștept să semnez protocoalele [pentru piloți] în următoarele zile, este ultimul obstacol rămas”, a spus el.
„Logistica este la locul ei, în ceea ce ne privește.” Creșterea cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, a spus el. Banca centrală a României a estimat că deficitul bugetar va crește la 7,5% din produsul intern brut în acest an, cu mult peste ținta de 4,4% și 6,2% în 2022.
Ciolacu se va întâlni cu oficialii UE la Bruxelles săptămâna aceasta pentru a discuta măsurile de reducere a deficitului de finanțare. El a spus că „nu există nicio șansă” ca UE să reducă finanțarea României pentru a impune mai multă austeritate asupra Bucureștiului. „A trebuit să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord UE pentru a contabiliza elementele legate de război în afara calculelor deficitului.
„Au fost cheltuieli neprevăzute. . . deci vom avea nevoie de o scutire de la codul fiscal.”
Războiul Rusiei în Ucraina a adus riscuri de securitate și pentru aliatul apropiat al României, Moldova, a cărei aderare la UE Bucureștiul o sprijină din toată inima, a spus Ciolacu. „Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa.”
Omologul său maghiar, Viktor Orbán, și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a suspenda diferite cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să elibereze fondurile UE înghețate, a spus Ciolacu. „[Ungurii] speculează cu asta”, a spus el, adăugând că este greșit să politizezi astfel de chestiuni strategice. „Există un război între un dictator și lumea liberă. . . unul pe care Europa nu-și poate permite să o piardă.”
