“Condițiile de muncă în Germania pentru migranții în special din estul Europei ne amintesc de începuturile perioadei capitaliste”, notează jurnalistul.
El amintește de situația muncitorilor români de la Mall of Berlin. Au trecut doi ani de la cazul care a scandalizat presa germană, însă muncitorii încă nu și-au încasat salariile restante. Deși au câștigat în instanță, firmele vinovate au intrat în faliment și nu mai are cine să le plătească sumele datorate.
Testarea cetăţeniei
În acest sens a luat naștere proiectul “Testarea cetățeniei UE drept cetățenie de muncă”. Obiectivul proiectului este de a întări drepturile angajaților pe teritoriul UE. Coodonatoarea proiectului este românca Simina Guga. Ea ține legătura cu muncitorii români și îi informează despre fiecare demers din instanță.
“Cât de important este acest proiect, o arată nenumăratele cazuri de muncitori din sudul și estul Europei, care au lucrat în condiții mizerabile în Germania”, scrie sursa citată.
“Din ancheta noastră reiese că muncitorii sezonieri suferă în industria cărnii de pe urma accidentelor fizice și a frigului, tocmai din cauza măsurilor precare de protecția muncii. Favorizată de metoda subcontractanților, muncitorii primesc bani mai puțini decât ar merita, sunt prăduiți de ajutoarele sociale și în unele situații chiar amenințați fizic și psihic”, susține coodonatoarea proiectului din Berlin, Hannah Heyenn.
Condiţii
“Ne-am simțit ca într-un lagăr de muncă. Locuința era murdară și plină de mucegai. După un program zilnic de 12 ore, oamenii erau obligați să lucreze și ore splimentare. Dacă se îmbolnăveau, li se recomanda să se trateze cu alcool. Cine refuza să lucreze bolnav, era pedepsit cu tăieri salariale. Când unul dintre angajați și-a dat demisia, a fost bătut de reprezentanții subcontractantului”, povestește un cuplu din Polonia, care a lucrat într-un abator de lângă Leipzig.
Reprezentanții proiectului atrag atenția că statul german favorizează situația actuală, care este exploatată la maximum la subcontractanți. Muncitorul practic nu are drepturi. Răspunderea transnațională a unui subcontractant din România care comite ilegalități în Germania ar trebui impusă cu orice preț, susțin experții.
Răspundere în lanţ
Ei cer și o răspundere în lanț, de la primul subcontractant până la antreprenorul general, astfel încât să fie combătute discriminarea și înșelăciunea salarială. Ei solicită statului german să oblige firmele să depună garanții la bancă, astfel încât în momentul în care intră în insolvență, salariile restante ale angajaților să fie plătite din aceste garanții.
Jurnalistul atrage atenția că opinia publică germană își ferește privirea de la astfel de probleme. “Discuțiile pe aceste subiecte ar trebui să înceapă în Germania între cei implicați, sindicate și organizații neguvernamentale”, a încheiat Nowak.
