De la schimbările de poziție ale Statelor Unite, Bătrânul Continent caută să își ia apărarea în propriile mâini. Președintele Republicii va vorbi marți în fața a 31 de șefi militari din țări aliate, reuniți în cadrul Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, scrie Le Figaro
Cuceririle teritoriale, care ar fi trebuit să servească drept monedă de schimb în timpul negocierilor, riscă să se reducă la foarte puțin. În regiunea Kursk, Rusia, armata lui Vladimir Putin exercită o presiune maximă pentru a recuceri teritoriile pierdute după ofensiva de vara trecută și pentru a anihila victoria tactică și simbolică obținută de Kiev. Mai multe localități au revenit sub controlul Rusiei.
Luni, șeful Statului Major ucrainean, generalul Syrsky, a asigurat totuși că situația este „sub control”. „În prezent, nu există nicio amenințare de încercuire a unităților noastre în regiunea Kursk”, a declarat acesta, anunțând totodată „trimiterea de întăriri”.
Comunicatul nu a fost liniștitoarer. „Corelația temporală dintre suspendarea partajării informațiilor americane (cu forțele ucrainene) și prăbușirea pozițiilor este notabilă”, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-o subestimare în ultimul său raport referitor la situația de pe linia frontului din Ucraina. „Din punct de vedere militar, este fără speranță”, afirmă cu mai puțină diplomație o sursă militară franceză.
Vladimir Putin suflă cald și rece
Reziliența și know-how-ul ucrainean pot permite apărării să țină, cred alte surse. Frontul este stabilizat și Rusia nu are rezerve pentru a lansa atacuri masive, se spune. Armata ucraineană continuă, de asemenea, ofensivele locale și loviturile cu drone cu rază lungă de acțiune. Dar armata rusă poate relua bombardamentele masive dacă decide să facă acest lucru.
Deocamdată, Vladimir Putin suflă cald și rece pentru a-și menține atacurile fără a da impresia că vrea să împiedice orice discuție. Dar, practic, „nu are rost să te oprești”, spune un ofițer francez. Abandonat de Statele Unite, Kievul se află într-o poziție slabă pe măsură ce încep discuțiile diplomatice. Obligati de partenerul lor american să se descurce singuri, europenii caută să se organizeze pentru apărarea lor și a Ucrainei.
Care poate fi noul sprijin pentru Ucraina?
Marți, președintele francez Emmanuel Macron, în rolul său de sef al armatei, urmează să se adreseze unui panel aproape complet format din șefii de stat major UE și NATO, cu excepția americanilor, care nu au fost invitați. Turcia, Marea Britanie și Canada vor fi de asemenea reprezentate la întâlnire, care va reuni 31 de șefi de cabinet. Aceștia se întâlnesc ca parte a Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, un forum de trei zile dedicat problemelor strategice. Miercuri, cei cinci miniștri ai apărării din Marea Britanie, Germania, Italia, Polonia și Franța se vor întâlni pentru o altă întâlnire crucială la Val-de-Grâce din Paris. Omologul lor ucrainean va participa de la distanță.
Fără sprijin din partea Statelor Unite, valoarea de descurajare a aproximativ 10.000 până la 20.000 de soldați europeni pare limitată.
Matthew Savill, Director de Studii Militare
Este o urgență. Pentru a avea un cuvânt de spus pe scena internațională, europenii trebuie să reușească să vorbească cu o singură voce și să prezinte o ofertă de securitate credibilă. Marți, ei vor trebui să ia în considerare ce sprijin pot oferi Ucrainei, reînarmarii continentului, dar și ce forțe ar putea avea de dislocat în Ucraina când va veni momentul. Unele armate spun că sunt gata să trimită trupe odată ce armele tac. „Dacă ajungem la punctul în care, pentru a fi încheiat un acord de încetare a focului sau de pace, este necesară o prezență europeană, atunci Danemarca este, în principiu, dispusă să participe”, a declarat luni ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen.
„O astfel de decizie trebuie luată în cadrul NATO”, a declarat președintele polonez Andrzej Duda la LCI, dezvăluind reticența Poloniei față de problema ucraineană. O parte a clasei politice poloneze nu vrea să trimită trupe pe teritoriul vecin, de teama unui răspuns rusesc. Problema „back-up-ului”, sprijinul pe care Statele Unite l-ar putea oferi în caz de criză, obsedează capitalele europene, care nu au în vedere nevoia să se apere singure.
Unele țări se tem de escaladare
Oricât de proactivi ar fi unii, doar Franța și marea Britaniie au mijloacele militare pentru a constitui o forță de câteva mii de soldați. Ar fi credibili? „Marea Britanie și Franța pot desfășura o forță decentă la sol și în aer, dar cu prețul redistribuirilor în altă parte”, a declarat Matthew Savill, director de studii militare la Institutul Rusi. „Și probabil nu la scară mare în comparație cu forțele care luptă deja în Ucraina”, adaugă el. „Dacă nu există sprijin din partea Statelor Unite, fie prin acoperire aeriană, fie printr-o promisiune de a răspunde în cazul unui atac asupra europenilor, valoarea descurajatoare de aproximativ 10.000 până la 20.000 de soldați europeni pare limitată, chiar dacă nu este zero”, explică el.
În războiul psihologic purtat împotriva Rusiei, europenii au pierdut deja o bătălie prin răspândirea propriilor îndoieli cu privire la credibilitatea lor militară. „ Modul în care europenii au vorbit despre necesitatea sprijinului american pentru desfășurarea trupelor subminează proiectul”, spune Matthew Savill.
Planurile franceze și britanice nu includ trimiterea soldaților europeni aproape de linia frontului, cu atât mai puțin în lupta. Întăririle ar fi în zonele din spate. Dar ar trebui să fie suficient de semnificative încât Rusia să nu încerce să le „testeze”. Europenii sunt îngroziți de ipoteză. Unii se tem de escaladare. Alții cred că este necesar să-și asume riscul și să se pregătească să gestioneze o escaladare. Această problemă va trebui, de asemenea, discutată cu ușile închise, asupra riscurilor și a răspunsurilor pe care europenii sunt hotărâți să le asume. „O abordare „bluff and pray”, care desfășoară prea puține trupe și se bazează în primul rând pe speranța că Rusia nu le va testa, ar crește probabilitatea unui război în Europa”, a avertizat expertul german în apărare Claudia Major într-o analiză pentru institutul SWP.
Înainte de a ajunge la acest punct, șeful statului Emmanuel Macron a menționat un armistițiu în aer, pentru ca bombardamentele asupra infrastructurilor portuare și energetice să înceteze. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a preluat ideea. „Este vorba de restabilirea încrederii între beligeranți”, spune un analist militar. Prin atingerea unui acord chiar și asupra unui armistițiu limitat cu Rusia, Ucraina ar putea câștiga timp și ar putea testa disponibilitatea Kremlinului de a negocia.
