Francezii s-au săturat de Macron: 71% îi consideră bilanțul „slab”, 84% nu l-ar mai alege președinte

16 Mai 2025
Francezii s-au săturat de Macron: 71% îi consideră bilanțul „slab”, 84% nu l-ar mai alege președinte

Cu doi ani înainte de încheierea celui de-al doilea mandat, Emmanuel Macron este mai detestat de francezi ca niciodată: bilanțul său este acum la fel de criticat ca cel al lui François Hollande, președintele cel mai nepopular al celei de-a V-a Republici. Potrivit unui sondaj Odoxa-Backbone publicat de Le Figaro, 71% dintre francezi evaluează negativ activitatea sa ca președinte. Intervențiile sale publice recente, inclusiv apariția la TF1 pe 13 mai, par să fi accentuat mai degrabă dezamăgirea decât să recâștige sprijinul electoratului, scrie La Depeche. Francezii nu s-au sfiit să își exprime pe X frustrarea și neîncrederea față de actuala conducere: „Macron a săpat mormântul Franței”

Cu doi ani înainte de încheierea mandatului său, Emmanuel Macron se confruntă cu un nivel record de neîncredere, relevă un sondaj Odoxa-Backbone realizat pentru Le Figaro și publicat joi, 15 mai.

Niciodată Emmanuel Macron nu a stârnit atâta respingere. Potrivit sondajului realizat de Odoxa-Backbone Consulting pentru Le Figaro, 71% dintre francezi consideră că bilanțul său este „slab” – un nivel de respingere comparabil cu cel înregistrat de François Hollande la finalul mandatului său. În urmă cu doi ani, doar 52% împărtășeau această opinie – ceea ce reprezintă o prăbușire spectaculoasă a popularității.

Această apropiere în percepție între bilanțul lui Emmanuel Macron și cel al lui François Hollande merită subliniată, având în vedere că popularitatea celui din urmă a coborât, în prima jumătate a anului 2016, până la doar 16% dintre francezi care îl considerau un bun președinte – un record negativ de impopularitate sub a V-a Republică.

Ideea unei reveniri la presedintie în 2032 nu atrage aproape deloc: 84% dintre francezi doresc să încheie episodul Macron încă din 2027, anul în care se termină cel de-al doilea său mandat. Intervenția sa televizată din 13 mai, difuzată pe TF1 și îndelung așteptată, a accentuat această stare de dezamăgire. Considerată vagă și lipsită de viziune, ea a convins doar 36% dintre respondenți că președintele intenționează cu adevărat să organizeze referendumuri înainte de sfârșitul mandatului – față de 58% în luna ianuarie.

„Dezinteres profund”

Această pierdere de credibilitate se traduce și printr-o resemnare tot mai accentuată. Mai puțin de un francez din doi (46%) consideră în prezent că o nouă dizolvare a Adunării Naționale este posibilă înainte de 2027, cu 10 puncte procentuale mai puțini față de măsurătorile anterioare.

Chiar și în propria tabără, sprijinul începe să se clatine. Majoritatea simpatizanților partidului Renaissance ar prefera ca el să se concentreze de acum înainte pe politica externă și apărare – „domeniul său rezervat” – mai degrabă decât pe treburile interne.

Pe rețelele sociale, intervenția din 13 mai a trecut aproape neobservată. Véronique Reille-Soult, președinta Backbone Consulting, evocă un „dezinteres profund”: mobilizare slabă în mediul online, un angajament minim și, mai ales, impresia împărtășită că președintele este lipsit de perspective.

"Cei 16% rămasi ar trebui să consulte un psihiatru"– Francezii reacționează vehement la sondajul Le Figaro despre Emmanuel Macron și un posibil al treilea mandat

Sondajul Le Figaro despre scăderea abruptă a popularității lui Emmanuel Macron și speculațiile privind un posibil al treilea mandat în 2032, a provocat un val de reacții pe platforma X. Răspunsurile utilizatorilor reflectă o nemulțumire profundă și o polarizare accentuată a opiniei publice.

Reacții ironice și critici acerbe

„Cei 16% rămași trebuie să consulte un psihiatru, și repede!” a scris utilizatorul Xavier R ironizând minoritatea care, potrivit sondajului, l-ar mai susține pe Macron, subliniind cât de izolat a devenit președintele în percepția publică.

Un alt utilizator avertizează cu pesimism asupra viitorului apropiat:

„Criza economică care vine înainte de 2027 îl va prinde responsabil direct: a săpat mormântul țării cu dezindustrializarea și datoria externă.”
Această perspectivă evidențiază îngrijorări profunde legate de bilanțul economic al președintelui și de impactul politicilor sale pe termen lung.

Mai mulți comentatori au ținut să sublinieze că Macron nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv, conform Constituției franceze:

„Să plece chiar acum, cât mai e timp să salvăm ce se mai poate salva.” a scris un utilizator în timp ce un altul adaugă cu sarcasm:
„Acest sondaj arată doar că francezii vor ca el să-și termine actualul mandat. Bravo Constituției.”

Totuși, alți utilizatori se tem că, deși Macron nu va candida personal, va continua să influențeze politica prin foști aliați, precum Édouard Philippe sau Gabriel Attal. Astfel, chiar fără o candidatură directă, moștenirea macronistă rămâne un subiect de controversă.

Un comentariu vine din partea unui utilizator care sugerează că francezii l-ar putea realege pe Macron „pentru a bloca ura”, făcând trimitere la strategia electorală din 2017 și 2022, când votul pentru Macron a fost văzut de unii ca un „vot util” împotriva extremei drepte. Această opinie reflectă persistența unei falii politice adânci în societatea franceză, unde votul anti-sistem și votul de baraj continuă să se înfrunte.

Mulți utilizatori pun la îndoială validitatea sondajului, sugerând că opinia publică este de fapt și mai ostilă decât o arată cifrele oficiale. Unul dintre ei scrie:

„Pe mine nu m-a întrebat nimeni. Și, sincer, francezii nu mai vor un președinte – vor un asistent social, un bancher și un preot în același timp.”
Această observație ironică reflectă așteptările nerealiste, dar tot mai mari, pe care cetățenii le au față de clasa politică.

Sondajul Le Figaro a scos la lumină o respingere largă a perspectivei unui „Macron III” și un nivel de ostilitate rar întâlnit față de un președinte în exercițiu. Comentariile francezilor pe X relevă o societate deziluzionată, polarizată și sceptică atât în privința liderului actual, cât și a direcției în care se îndreaptă țara.

Alte stiri din Externe

Ultima oră