Țara cu cea mai competitivă economie din lume vrea să inoveze și mai mult. În vara lui 2016, elvețienii vor vota la referendum pentru introducerea unui venit de bază. Suma exactă încă nu a fost fixată, însă inițiatorii propunerii vorbesc de 2500 de franci elvețieni.
Finlanda a adoptat o inițiativă legislativă de a introduce un venit de bază de 800 de euro pentru fiecare cetățean, indiferent că lucrează sau nu. Conform Spiegel, cercetătorii vor elabora patru planuri de implementare în 2016, iar banii vor fi încasați abia din 2017.
Cert este că nu ne mai desparte mult timp până când un venit de bază în Europa va deveni realitate, scrie sursa citată.
“Introducerea venitului de bază trebuie să ne elibereze de obligația de a mai lucra pentru bani. Adulții vor încasa 2500 de franci, copiii și pensionarii mai puțin. Suntem convinși că cei mai mulți vor continua să lucreze, dar fără presiune și mult mai productiv, fiindcă nu vor mai trăi cu teama că în cazul în care își vor pierde locul de muncă baza lor existențială va fi in pericol”, susțin initiatorii proiectului.
Ei vor ca oamenii să facă munca care le place și astfel să aibă o societate sănătoasă, să se elimine tot stresul care duce la îmbolnăvire.
În Finlanda, venitul de bază va duce la dispariția asigurărilor sociale. Guvernul mizează astfel pe o relansare a locurilor de muncă prost plătite, adică zona salariului minim și apoi reducerea radicală a ajutorului de stat.
Persoanele între 16 și 65 de ani vor încasa suma întreagă în ambele țări, 2500 de franci (2300 euro) în Elveția și 800 de euro în Finlanda. Restul cetățenilor vor încasa 1250 de franci, respectiv 332 de euro.
Referendumul din Elveția a fost fixat în octombrie 2013 și a fost susținut cu 126.000 de semnături. Dacă inițiativa va trece la referendum, atunci o familie cu doi copii se poate aștepta la un venit de bază de 7500 de franci pe lună. Persoanele care au venituri lunare mai mari de 2500 de franci nu vor fi afectate de această lege.
Chiar dacă nu îi definesc ca venit de bază, Germania alocă lunar 470 de euro prin asigurările Hartz IV, diferența majoră este că nu oricine este îndreptățit să solicite acest sprijin de la stat.
Jurnalișii de la Spiegel sunt sceptici:”Cine ar mai lucra în asemenea condiții? Cum să finanțezi un asemenea sistem dacă oamenii vor refuza să mai meargă la muncă?”.
Inițiatorii mizează pe studii care au arătat că, dacă un om ar câștiga la loto în Elveția, nu ar renunța să lucreze. Cei mai mulți și-ar păstra locul de muncă, alții ar căuta un job mai atractiv, doar 1 din 5 ar sta acasă. “Locul de muncă îți dă o structură și un rost în viață”, consideră ei.
Un model similar va fi testat începând cu 1 ianuarie 2016 și în Olanda. Autoritățile locale din Utrecht, Maastricht și Groningen au adoptat un proiect-pilot prin care adulții singuri vor încasa un venit de bază lunar de 900 de euro.
Obiectivul acestor orașe este de a diminua costurile și barierele birocratice ale sistemelor de asigurări sociale. Diferența față de Elveția și Finlanda este că măsura olandeză vizează doar adulti care încasează deja ajutorul de la stat.
Vor exista trei grupe: cei care au lucrat dar nu o mai fac, cei care sunt în căutarea unui loc de muncă și cei care nu au lucrat niciodată. O echipă de cercetători va încerca să supravegheze experimentul și va analiza comportamentul acestor persoane, daca mai sunt dispuse să lucreze sau să continue căutarea unui loc de muncă.
