După luni de negocieri dure, acuzații și răsturnări de situații, este greu de văzut vreun câștigător.
Dacă va dura, acordul la care Grecia a ajuns cu creditorii săi urmărește aceeași strategie economică care în mod repetat a eșuat în rezolvarea problemelor țării. Astfel, grecii vor avea parte de și mai multe măsuri brutale de austeritate împotriva cărora de fapt au votat la referendum. Legat de creditori, aceștia vor vedea probabil și mai puțini bani decât ar fi făcut-o cu un pachet de austeritate mai puțin dur și cu o restructurare imediată a datoriei.
Acestea fiind spuse, principalul creditor, Germania, a făcut un serviciu Europei: propunând ieșirea Greciei din zona euro, a spart un tabu politic.
Decenii la rând, politicienii au prezentat moneda unică drept un simbol al unității europene, ceea ce s-a schimbat pe 11 iulie, când miniștrii de Finanțe europeni au convenit că ar fi atât rațional, cât și practic, ca o țara membră a zonei euro să meargă pe drumul său. "În cazul în care nu se va ajunge la niciun acord, Greciei ar trebui să i se ofere negocieri rapide pentru o pauză", au spus la unison miniștrii de Finanțe europeni.
Decenii la rând, politicienii au prezentat moneda unică drept un simbol al unității europene, ceea ce s-a schimbat pe 11 iulie, când miniștrii de Finanțe europeni au convenit că ar fi atât rațional, cât și practic, ca o țara membră a zonei euro să meargă pe drumul său. "În cazul în care nu se va ajunge la niciun acord, Greciei ar trebui să i se ofere negocieri rapide pentru o pauză", au spus la unison miniștrii de Finanțe europeni.
Acum, că ideea unei ieșiri este în aer, merită gândit dincolo de actuala realitate politică și avut în vedere cine ar trebui să plece. Dacă Grecia ar ieși din zona euro, posibil urmată de Portugalia și Italia, în anii următori, valoarea noilor monede ale acestor țări ar fi la un nivel foarte scăzut.
Acest lucru le-ar lăsa în imposibilitatea să plătească datoriile în euro, generând un lanț de intrări în incapacitate de plată. Cu toate că deprecierea monedelor le-ar face ulterior mai competitive, suferința economică ar fi prelungită și s-ar extinde inevitabil dincolo de granițele lor.
Acest lucru le-ar lăsa în imposibilitatea să plătească datoriile în euro, generând un lanț de intrări în incapacitate de plată. Cu toate că deprecierea monedelor le-ar face ulterior mai competitive, suferința economică ar fi prelungită și s-ar extinde inevitabil dincolo de granițele lor.
Avantajele revenirii Germaniei la marcă
Dacă, totuși, Germania ar părăsi zona euro – așa cum au sugerat mai mulți influenți experți economici – nu ar pierde nimeni. O întoarcere a Germaniei la marcă ar provoca o cădere imediată a valorii euro, oferindu-le țărilor de la periferia Europei un impuls mult a;teptat în ce privește competitivitatea.
Italia și Portugalia au în prezent aproape același PIB că atunci când au adoptat monedă unică europeană, iar economia Greciei, care a crescut ușor, este acum în pericol de a cădea sub punctul de pornire. Un euro mai slab le-ar da acestor țări șansa de a reporni creșterea economică.
Problemele cauzate de o eventuală ieșire a Germaniei din zona euro ar fi unele minore. Deoarece o marcă ar cumpără mai multe bunuri și servicii în Europa (și în restul lumii) decât o face un euro astăzi, germanii ar deveni mai bogați dintr-o singură lovitură.
Bunurile Germaniei din afara țării ar valora mai puțin, calculate în mărcile germane mai scumpe, însă datoriile Germaniei ar fi mai ușor de plătit. Unii nemți sunt îngrijorați că o marcă tot mai puternică le-ar face exporturile mai puțin competitive pe piețele externe. Acesta este de fapt un rezultat dorit pentru întreaga lume și eventual pentru Germania de asemenea. De ani de zile, Germania vinde mai mult decât cumpără. Această diferență a crescut continuu de la începutul crizei, ajungând la un nou record de 215,3 miliarde de euro în 2014. O asemenea cerere insuficientă din partea Germaniei slăbește creșterea economică a lumii, motiv pentru care Trezoreria americană și FMI au îndemnat țara să cumpere mai mult. Situația diferenței dintre exporturi și importuri, în cazul Germaniei, a fost sesizată de asemenea și de Comisia Europeană.
Germanii știu cum să trăiască cu o rată de schimb mai puternică. Înainte de introducerea monedei euro, marca s-a apreciat continuu, iar companiile germane s-au adaptat fabricând produse de calitate mai înaltă. Dacă revin acum la marcă, acest lucru le va da un nou stimulent să îmbunătățească productivitatea în serviciile pe care le produc pentru ei înșiși.
În finalul analizei sale pentru Bloomberg, economistul Ashoka Mody scrie că, pentru a rămâne unite, țările europene ar putea fi nevoite să mai slăbească legăturile care le țin atât de strâns legate una de cealaltă.
