Încă așteptate la Berna, de către Muzeul de Artă, desemnat legatar testamentar de către posesorul ”comorii naziste”, Cornelius Gurlitt, operele din colecția confiscată din apartamentul octogenarului ar urma să fie prezentate într-o expoziție în alt oraș. Cererile de împrumut abundă, în orice caz, curiozitatea de a vedea expuse opere de artă dosite într-un apartament anonim din Munchen după război fiind mare.
Dispută pe întâietate
În capul listei se află Staatsgalerie din Stuttgart, care a anunțat în urmă cu zece zile că dorește să fie prima galerie de artă care îi prezintă pe impresiniștii și expresioniștii care au stat ”ascunși” în casa Gurlitt timp de decenii. Căci operele de artă au fost adunate încă din timpul războiului de către tatăl defunctului domn Cornelius Gurlitt, Hildebrand, mare negustor de artă în perioada nazistă, și un apropiat al regimului nazist.
”Toate muzeele germane și-ar dori să beneficieze de această întâietate”, este de părere directoarea instituției, Christiane Lange, citată de Tribune de Geneve. ”Din cauza legăturilor dintre Gurlitt și regiunea noastră, organizarea acestei expoziții senzaționale ar fi posibilă, dar, în acest stadiu, nu este vorba decât despre niște speculații”.
”Expoziție cronologică și neutră”
Dar o dorință la fel de arzătoare are și directorul galeriilor Documenta din Kassel, chiar dacă el avansează anul 2017 pentru organizarea unei expoziții ”cronologice și neutre” a ”comorii de la Munchen”. Adam Szymczyk este de părere, de altfel, că un discurs despre arta contemporană în presa actuală ar trebui să includă și evenimentele recente ale istoriei artei. (I.D)
