Președintele Vladimir Putin condiționează pacea în Ucraina de un angajament scris al țărilor occidentale prin care să se oprească extinderea NATO spre est, inclusiv aderarea Ucrainei, Moldovei și a altor foste republici sovietice. Deși Moscova cere aceste garanții și ridicarea unor sancțiuni, Occidentul, sprijinit de Ucraina, respinge ferm ideea unui veto rusesc asupra aspirațiilor de securitate ale țărilor din regiune, iar tensiunile rămân extrem de ridicate pe fondul continuării conflictului, scrie Reuters
- Putin vrea un angajament scris de a opri extinderea NATO spre est, spun sursele
- Rusia solicită, de asemenea, ridicarea sancțiunilor și protecția vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina
- Ucraina insistă asupra aspirațiilor de aderare la NATO, în ciuda cererilor Rusiei
Condițiile președintelui Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina includ cererea ca liderii occidentali să se angajeze în scris să oprească extinderea NATO spre est și să ridice o parte din sancțiunile impuse Rusiei, potrivit a trei surse rusești familiarizate cu negocierile.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat de mai multe ori că dorește să pună capăt celui mai sângeros conflict european de la al Doilea Război Mondial și a arătat o frustrare tot mai mare față de Putin în ultimele zile, avertizând marți că liderul rus „se joacă cu focul” refuzând să intre în negocieri de încetare a focului cu Kievul, în timp ce forțele sale obțin câștiguri pe câmpul de luptă.
După o convorbire de peste două ore săptămâna trecută cu Trump, Putin a spus că a acceptat să lucreze cu Ucraina la un memorandum care să stabilească contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unui armistițiu. Rusia afirmă că în prezent redactează propria versiune a memorandumului și nu poate estima cât va dura acest proces.
Kievul și guvernele europene acuză Moscova că tergiversează, în timp ce trupele ruse avansează în estul Ucrainei.
„Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preț”, a spus o sursă rusă de rang înalt, familiarizată cu gândirea Kremlinului, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Cele trei surse ruse au declarat că Putin vrea un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est – o expresie care înseamnă excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei, Moldovei și a altor foste republici sovietice.
Rusia mai cere ca Ucraina să fie neutră, ridicarea unor sancțiuni occidentale, rezolvarea problemei activelor ruse înghețate în Occident și protecția vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina, au spus cele trei surse.
Prima sursă a adăugat că, dacă Putin va realiza că nu poate ajunge la un acord de pace în condițiile sale, va încerca să arate ucrainenilor și europenilor, prin victorii militare, că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.
Kremlinul nu a răspuns solicitării Reuters pentru un comentariu. Putin și oficialii ruși au afirmat în mod repetat că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului – o expresie folosită de Rusia pentru a desemna problema extinderii NATO și sprijinul occidental pentru Ucraina.
Kievul a spus în repetate rânduri că Rusia nu trebuie să primească drept de veto asupra aspirațiilor sale de aderare la NATO. Ucraina susține că are nevoie ca Occidentul să-i ofere o garanție solidă de securitate, cu putere reală de descurajare împotriva unui viitor atac rus.
Administrația președintelui Volodimir Zelenski nu a răspuns solicitării de comentarii.
De asemenea, NATO a afirmat în trecut că nu-și va modifica politica „porții deschise” doar pentru că Moscova o cere. Un purtător de cuvânt al alianței formată din 32 de membri nu a răspuns întrebărilor Reuters.
Putin a ordonat trimiterea a zeci de mii de soldați în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiști susținuți de Rusia și trupele ucrainene.
În prezent, Rusia controlează puțin sub o cincime din teritoriul țării. Deși avansurile rusești s-au accelerat în ultimul an, războiul costă atât Rusia, cât și Ucraina, foarte mult în termeni de victime și cheltuieli militare.
Reuters a raportat în ianuarie că Putin era tot mai îngrijorat de distorsiunile economice din economia de război a Rusiei, în contextul penuriei de forță de muncă și a ratelor mari ale dobânzilor impuse pentru a limita inflația. Prețul petrolului, pilonul economiei rusești, a scăzut constant în acest an.
Trump, care se mândrește cu relațiile prietenoase pe care le are cu Putin și a exprimat convingerea că liderul rus dorește pacea, a avertizat că Washingtonul ar putea impune sancțiuni suplimentare dacă Moscova întârzie eforturile de găsire a unui acord. Duminică, Trump a sugerat pe rețelele sociale că Putin „a înnebunit complet” după ce a lansat săptămâna trecută un atac aerian masiv asupra Ucrainei.
Prima sursă a declarat că, dacă Putin va vedea o oportunitate tactică pe câmpul de luptă, va avansa și mai mult în Ucraina — iar Kremlinul crede că Rusia poate continua războiul ani de zile, indiferent de sancțiunile și suferințele economice impuse de Vest.
O a doua sursă a spus că Putin este acum mai puțin dispus să facă compromisuri privind teritorii și menține poziția publică că dorește întregul teritoriu a patru regiuni din estul Ucrainei revendicate de Rusia.
„Putin și-a înăsprit poziția,” a afirmat a doua sursă referitor la problema teritoriilor.
EXTINDEREA NATO
Pe măsură ce Trump și Putin se confruntă public în legătură cu perspectivele păcii în Ucraina, Reuters nu a putut stabili dacă intensificarea războiului și înăsprirea pozițiilor anunță hotărârea de a ajunge la un acord sau prăbușirea negocierilor.
În iunie anul trecut, Putin și-a prezentat condițiile inițiale pentru un sfârșit imediat al războiului: Ucraina trebuie să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO și să-și retragă toate trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate și în mare parte controlate de Rusia.
Pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, Rusia controlează în prezent aproape tot teritoriul regiunilor Luhansk, peste 70% din Donetsk, Zaporizhzhia și Herson. De asemenea, ocupă o mică parte din regiunile Harkov și Soumy și amenință regiunea Dnipropetrovsk.
Fostul președinte american Joe Biden, liderii Europei de Vest și Ucraina au denunțat invazia ca o anexare imperialistă și au promis în repetate rânduri că vor învinge forțele rusești.
Putin prezintă războiul ca un moment decisiv în relațiile Moscovei cu Occidentul, pe care îl acuză că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO și încălcarea sferei sale de influență.
La summit-ul NATO de la București din 2008, liderii Alianței au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni într-o zi membre. În 2019, Ucraina și-a modificat Constituția, angajându-se pe drumul aderării complete la NATO și Uniunea Europeană.
Trump a afirmat că sprijinul anterior al Statelor Unite pentru candidatura Ucrainei la aderarea la NATO a fost una dintre cauzele războiului și a sugerat că Ucraina nu va obține statutul de membru. Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns solicitării de comentarii pentru acest articol.
Putin, care a ajuns în funcția de lider al Kremlinului în 1999, a revenit în mod repetat asupra problemei extinderii NATO, inclusiv în cele mai detaliate declarații ale sale despre o posibilă pace în 2024.
În 2021, cu doar două luni înainte de invazia rusă, Moscova a propus un proiect de acord membrilor NATO, care, conform Articolului 6, ar obliga NATO să „se abțină de la orice extindere ulterioară a Alianței, inclusiv aderarea Ucrainei și a altor state.” Diplomații americani și NATO au declarat atunci că Rusia nu poate avea drept de veto asupra extinderii Alianței.
Rusia dorește o garanție scrisă privind NATO deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker i-a asigurat liderului sovietic Mihail Gorbaciov în 1990 că NATO nu se va extinde spre est, au spus doi dintre surse.
Există o astfel de promisiune verbală, a spus fostul director al Agenției Centrale de Informații, William J. Burns, în memoriile sale, dar aceasta nu a fost niciodată formalizată — și a fost făcută într-o perioadă în care prăbușirea Uniunii Sovietice nu se produsese încă.
NATO, fondată în 1949 pentru a asigura securitatea împotriva Uniunii Sovietice, afirmă că nu reprezintă o amenințare pentru Rusia — deși în evaluarea sa din 2022 asupra păcii și securității în zona euro-atlantică a identificat Rusia drept cea mai „semnificativă și directă amenințare.”
Invazia Rusiei în Ucraina în acel an a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024.
Liderii Europei de Vest au declarat în repetate rânduri că, dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, ar putea într-o zi ataca chiar NATO — un pas care ar declanșa un război mondial. Rusia respinge astfel de afirmații drept alarmism nefondat, dar a avertizat și că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict mai larg.
