Ministrul Economiei, Robert Habeck, descrie tendința drept „alarmantă” pentru industria țării, scrie Financial Times.
Producătorii germani opresc producția ca răspuns la creșterea prețurilor la energie cauzată de presiunea Rusiei asupra aprovizionării cu gaze, o tendință pe care guvernul a descris-o drept „alarmantă”.
Ministrul Economiei, Robert Habeck , a declarat că industria a muncit din greu pentru a-și reduce consumul de gaze în ultimele luni, parțial prin trecerea la combustibili alternativi, cum ar fi petrolul, făcând procesele mai eficiente și reducând producția.
Dar el a spus că unele companii au „oprit cu totul producția”, o evoluție despre care a spus că este „alarmant”.
„Nu este o veste bună, deoarece poate însemna că industriile în cauză nu sunt doar restructurate, ci se confruntă cu o ruptură – o ruptură structurală, una care se întâmplă sub o presiune enormă”, a spus el.
Rusia a oprit fluxul de gaz prin conducta Nord Stream 1 pentru trei zile de întreținere planificată. Întreruperea vine in timp ce țările europene lucrează deja la reduceri drastice ale aprovizionării cu gaze rusești, reducere care a condus la creșterea prețurilor la gaze la niveluri record.
Liderii de afaceri germani spun că aporturile mai costisitoare de energie sunt exacerbate de creșterile recente ale ratelor dobânzii din SUA și de încetinirea creșterii în China, una dintre cele mai mari piețe de export ale Germaniei.
Comentariile lui Habeck au fost reluate de Siegfried Russwurm, șeful principalului lobby de afaceri german, BDI, care a declarat săptămâna aceasta că consumul de gaz de către industrie a scăzut cu 21% în iulie, comparativ cu un an în urmă.
„Dar aceasta nu are de-a face adesea cu creșterea eficienței, ci cu o scădere dramatică a producției”, a spus el.
„Nu este un succes, ci expresia unei probleme masive.” Russwurm a spus că prețul energiei electrice pentru 2023 a crescut la peste 700 de euro pe megawat oră, „de peste 15 ori nivelul anilor trecuți”.
„Situația pentru multe companii este, sau va fi în curând, toxica, nu numai din cauza penuriei de gaz, ci mai ales din cauza creșterilor ridicole ale prețurilor”, a spus Russwurm. Habeck a spus că creșterea prețurilor la gaz afectează pe toată lumea, de la marile grupuri industriale până la micile companii comerciale și întreprinderile mijlocii care formează „Mittelstand” german.
„Acolo unde energia este o parte importantă a modelului de afaceri, companiile se confruntă cu neliniște pură”, a spus el. El a spus că modelul de afaceri al unor mari părți ale producției germane se bazează pe abundența gazului din Rusia, care este mai ieftin decât gazul din alte regiuni. Acest avantaj competitiv „nu va reveni prea curând, dacă se va întoarce vreodată”, a spus Habeck.
Pesimismul a fost subliniat de un sondaj recent al unuia dintre principalele grupuri de reflecție economice din Germania, Institutul Ifo, care a arătat că încrederea în afaceri germane a scăzut pentru a treia lună consecutiv.
Potrivit unui sondaj publicat miercuri de DMB, un grup de lobby care reprezintă Mittelstand, 73% dintre companii se confruntau cu „tensiuni severe” din cauza prețurilor mai mari la energie. Întrebat despre perspectivele de afaceri pentru următoarele șase luni, 10% au spus că „existența lor este amenințată”. „Încrederea în competența guvernului în criza economică dispare, iar întreprinderile mici și mijlocii în special simt că au fost lăsate singure de autorități”, a declarat Marc Tenbieg, șeful DMB.
Intreprinderile sunt deosebit de dezamăgite de încetineala guvernului de a implementa un al treilea pachet de măsuri de ajutor pentru a amortiza lovitura prețurilor mai mari la energie. Cabinetul, condus de cancelarul Olaf Scholz, a organizat o reuniune săptămâna aceasta la Schloss Meseberg, o pensiune guvernamentală din afara Berlinului, și existau așteptări larg răspândite că va dezvălui la încheierea sa o serie de măsuri noi. Dar Scholz a spus la conferința de presă finală că nu este încă gata.
Ministrul de Finanțe Christian Lindner a insistat, totuși, că următorul pachet de măsuri va fi „masiv”, în valoare de „miliarde cu o singură cifră” pentru acest an și „miliarde cu două cifre” pentru 2023. Cele două pachete de ajutor anterioare introduse în urma invaziei Ucrainei de către Rusia valoraseră împreună 30 de miliarde de euro.
Lindner a cerut reforme ale pieței de energie electrică, unde prețurile mari ale gazelor provocau o creștere automată a prețurilor la energie electrică, ceea ce aducea profituri extraordinare unor furnizori de energie. Habeck a spus că este vorba de „eliminarea cauzei” prețurilor mai mari la energie, nu doar de atenuarea efectelor acestora.
