Candidatul independent de extremă-dreaptă Călin Georgescu, necunoscut publicului larg, a creat o mare surpriză ajungând pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie. Anti-occidental, anti-NATO, împotriva ajutorului acordat Ucrainei, chiar antisemit, după mai mulți analiști, dar pro-rus,candidatul a criticat deja NATO de mai multe ori. România, membră a acestei organizații și vecină cu Ucraina, găzduiește scutul de apărare antirachetă balistică al NATO. Ce s-ar putea întâmpla dacă Călin Georgescu ar câștiga alegerile prezidențiale din 8 decembrie și dacă tabăra lui ar câștiga alegerile legislative de 1 decembrie? Radio France International publica un interviu cu Florent Parmentier, secretar general la Centrul de Cercetare Politică Sciences Po din Paris (Cevipof) și specialist în Europa Centrală și de Est.
- RFI: Mai multe baze ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sunt situate în România. Aproape 5.000 de soldați NATO , inclusiv aproximativ 1.500 francezi , sunt dislocați în această țară cu 19 milioane de locuitori. Franța a lansat misiunea Eagle în 2022, ca răspuns la ofensiva rusă din Ucraina. Ocupă România un loc strategic în cadrul Alianței Atlantice?
Florent Parmentier: România ocupă un loc strategic în NATO. La fel ca Bulgaria, reprezintă unul dintre flancurile estice ale apărării europene, în special la nivelul Mării Negre. Această frontieră este esențială în contextul războiului din Ucraina. Baza militară Deveselu găzduiește sistemul de apărare antirachetă, pe care Călin Georgescu îl pune sub semnul întrebării . În ultimii ani, am observat o creștere a bugetului pentru apărare în România și o puternică cooperare militară cu partenerii NATO precum Franța.
- România face parte din NATO din 2004. Care a fost poziţia Bucureştiului până acum? A fost un „bun elev” al NATO?
Rolul României s-a schimbat odată cu războiul din Ucraina: a devenit un stat în prima linie. Este unul dintre statele membre NATO care are graniță cu Ucraina, la fel ca Slovacia, Ungaria și Polonia. Bugetul de apărare al României a crescut cu aproape 50% din 2023, ajungând la aproximativ 3% din produsul intern brut (PIB).
- România găzduiește scutul antirachetă american Aegis Ashore la Baza Aeriană Deveselu. Această bază face parte din apărarea antirachetă a NATO.
Această bază aeriană, anterior dezafectată, a fost activă în principal din anii 2010. Această bază a fost văzută în 2002 ca un loc care ar putea găzdui sistemul de apărare antirachetă NATO. Scopul său este de a asigura securitatea țărilor europene.
- Călin Georgescu a numit scutul de apărare antirachetă al lui Deveselu o „rușine a diplomației”. De ce? Are legătură cu Rusia?
Călin Georgescu consideră că această bază seamănă mai mult cu o declarație de ostilitate decât cu voința diplomatică din partea NATO. Călin Georgescu spune în esență: „ Dacă avem astfel de baze pe teritoriul nostru, trebuie să fim siguri că aliații României vor veni să apere țara în cazul unui conflict”. El însuși spune că nu este foarte încrezător în acest scenariu. Chestionarea lui Călin Georgescu asupra bazei de la Deveselu este legată de percepția lui asupra amenințării rusești care există și care este, după el, mai mult exacerbată decât contracarată.
Este greu de imaginat astăzi să vedem România retrăgându-se din NATO. Pe de altă parte, ar deveni evident că vom începe să vedem o minoritate de blocare în Uniunea Europeană și NATO [unde toate deciziile sunt luate prin consens] . În orice caz, guvernele anterior favorabile Ucrainei ar putea adopta o poziție destul de critică. Dincolo de Viktor Orban din Ungaria, mă gândesc la Robert Fico [prim-ministrul slovac] . În Italia, [prim-ministrul] Giorgia Meloni a avut o retorică pro-rusă înainte de a fi mult mai conciliantă față de pozițiile pro-ucrainene ale Comisiei Europene și ale altor actori europeni odată ajuns la putere.
Singură, România cu greu își poate antrena toți vecinii de partea ei. Pe de altă parte, ar putea face parte dintr-un grup din ce în ce mai critic față de dorința de a continua războiul și din ce în ce mai interesat de forme de compromis, chiar dacă acest lucru ar costa teritoriul Ucrainei.
- Ne putem imagina că următorul președinte sau Parlament al României ar cere NATO să-și retragă baza de la Deveselu?
Cred că acest lucru s-ar face doar în cadrul unei discuții cu Statele Unite . Dacă, întâmplător, Călin Georgescu ar intra în biroul suprem, ne putem imagina că ar discuta mai întâi cu Washingtonul și apoi cu Rusia. Acestea sunt ipoteze. Dacă Donald Trump este dornic să pună capăt războiului din Ucraina, așa cum face parte din echipa sa, cu siguranță ar putea încerca să găsească un compromis și să dea asigurări Rusiei. [Retragerea] bazei Deveselu ar putea fi una dintre aceste posibilități, dar este prea devreme pentru a spune.
- Ce rol joacă România ca membru NATO în războiul din Ucraina?
De foarte multă vreme, relațiile României cu Ucraina au fost extrem de limitate. În cadrul procesului de integrare a României în NATO și Uniunea Europeană, a apărut necesitatea soluționării pretențiilor teritoriale pe care le poate avea România. Pentru că granițele dintre România și Uniunea Sovietică au adus în 1945 anumite teritorii românești în stapânirea Ucrainei. Există minorități de limbă română în Ucraina. A fost deci necesar să se semneze un acord pentru ca România să poată face parte din NATO și UE. Din 2022, România a primit un număr de refugiați ucraineni. Resturile de rachete au aterizat pe teritoriul României. Acest război și potențialele sale consecințe îngrijorează țara. Cu toate acestea, România a jucat jocul. A transferat arme în Ucraina. De asemenea, a participat la exportul producției ucrainene: circulația cerealelor ucrainene, precum grâul, destinate piețelor mondiale a fost efectuată parțial pe cale maritimă și feroviară în România.
- Ce relații are România cu Rusia?
Relațiile dintre România și Rusia sunt destul de slabe din punct de vedere istoric din diferite motive. Un element al disputei între cele două state este în special Basarabia – parte a Moldovei așa cum o cunoaștem astăzi. [În 1940, Rusia a anexat Basarabia, recucerită în anul următor de București. Un război civil a izbucnit în 1992 în Moldova, înfruntându-i pe moldovenii preponderent vorbitori de limbă română cu forțele pro-ruse din Republica separatistă Transnistria A existat întotdeauna o formă de îngrijorare din partea României față de fata de acest mare vecin.
