Dezintegrarea globalizării are un cost foarte mare în ceea ce privește pierderea creșterii economice și a locurilor de muncă și creșterea sărăciei. Situația e însă agravată prin polarizarea ideologică a companiilor, scrie cronicarul Le Figaro Nicolas Baverez
Capitalismul, așa cum a subliniat Karl Marx, generează crize cu inexorabilitatea unei legi a naturii. Dar, ca un cameleon, are și capacitatea de a se transforma pentru a le depăși. Astfel, de la începutul secolului al XX -lea, a existat o succesiune de capitalism liberal și de liber schimb, economie de război, reglementare keynesiană și apoi globalizare dereglementată.
Capitalismul este din nou în ajunul unei mari crize. Menținerea prețurilor bursiere și a profiturilor record este într-adevăr incompatibilă cu stagnarea productivității, scăderea creșterii, revenirea inflației, supraîndatorarea publică și privată. Și cu atât mai mult cu cât regimul de creștere este lovit de patru schimbări fundamentale: inversarea ciclului dezinflației și scăderea ratelor dobânzilor; revoluția inteligenței artificiale; tranziția climatică; creșterea vertiginoasă a tensiunilor geopolitice care provoacă dispariția globalizării și recompunerea acesteia în jurul blocurilor comerciale, tehnologice, financiare, normative și politice.
Sub aceste transformări se află o nouă reconfigurare a sistemului economic global condus de Statele Unite. Este condusă de tehnologie, tranziția ecologică și reindustrializarea condusă de IRA (Inflation Reduction Act) pe de o parte, "soft power" bazată pe rolul dolarului, puterea Wall Street și extrateritorialitatea dreptului american, pe de altă parte. Obiectivele sale sunt reconstituirea conducerii Statelor Unite față de China și reluarea democrației grație stabilizării claselor de mijloc.
Dar întărirea incontestabilă a puterii economice a Statelor Unite datorită dinamismului sectoarelor energetice, tehnologiei, armamentului și agriculturii este însoțită de o prăbușire a capitalismului sub efectul războiului cultural. Pornind de la universități, a divizat societatea și a corupt politica înainte de a invada companiile prin două mijloace: revendicări identitare pe de o parte; responsabilitatea socială și de mediu, pe de altă parte.
Șoc devastator
În ambele cazuri, presiunea activiștilor asupra companiilor îi plasează într-o mișcare infernală de clește între progresiști și conservatori. Toți se bazează pe rețelele de socializare pentru a lansa campanii care pun mare accent pe dezinformare și duc la apeluri la boicot, proceduri judiciare și chiar acțiuni violente în mod deschis.
Wokismul, care este o mașină de segmentare a societății prin readucerea indivizilor la identitatea lor, poate părea a fi cel mai bun aliat al marketingului, mai ales în epoca tehnologiilor digitale și a comerțului online care fac posibilă vizarea fiecărui consumator. Inchiderea identitară și mobilizarea creează în mod natural clientele captive. Deconstrucția este ideală pentru a permite noilor intrați să inoveze și să se impună.
Dar reacția este devastatoare. Companiile care încearcă să profite de pasiunile colective jucând pe mâna activiștilor încep să sufere represalii. Polarizarea este la fel de distructivă pentru piață precum politizarea este pentru știință.
Această diviziune a capitalismului are efect greu asupra creșterii economice și a locurilor de muncă. Încetinește tranziția ecologică esențială care necesită transformarea modelului tuturor companiilor și mobilizarea capitalului privat. De asemenea, pune democrația în mare pericol prin instalarea unui climat de război civil.
Pasiuni colective
Schimbarea normei capitalismului este, prin urmare, inevitabilă pentru a ieși din bule și din economia datoriilor, răspunzând în același timp la crizele de sănătate, climatice și geopolitice. Rolul companiilor este decisiv în reducerea inegalităților, conducerea tranziției ecologice, întărirea rezistenței democrațiilor în fața presiunii din partea imperiilor autoritare. Dar aceasta presupune că ei rezistă tentației pasiunilor colective care nu pot decât să se întoarcă împotriva lor pentru a reveni la spiritul capitalismului, făcut din calcul rațional, asumare de riscuri și inovație în slujba binelui comun. Tocmai din acest motiv, UE trebuie mai mult ca oricând să refuze logica polarizării după modelul Statelelor Unite și să promoveze capitalismul european în jurul standardelor sociale și de mediu comune.
Dispariția globalizării are un cost foarte mare în ceea ce privește pierderea creșterii economice și a locurilor de muncă, precum și creșterea sărăciei. Să nu agravăm situația prin polarizarea ideologică a companiilor, care interzice răspunsul la provocările reindustrializării, inteligenței artificiale și tranziției ecologice.
???? Capitalism may indeed result in communism!
— Elon Musk (@elonmusk) July 3, 2023
It is the most ironic outcome.
