Serviciul de azil grec a anunţat vineri că a început să-l audieze pe primul dintre cei opt militari turci care au cerut azil în Grecia după puciul eşuat de la 15 iulie, a căror extrădare o cere Ankara, relatează AFP,scrie news.ro.
Acest ofiţer - căpitanul Feridun Coban potrivit avocatei grupului Stavroula Tomara - a fost condus la sediul serviciului de azil vineri dimineaţa, la periferia Atenei, departe de camerele de luat imagini.
Camarazii săi - alţi trei căpitani şi doi sergenţi - vor fi audiaţi ulterior, unul câte unul, începând de luni.
Nicio decizie cu privire la cererile pe care le-au depus nu este aşteptată "mai devreme de două sau trei luni", potrivit serviciului de presă al serviciului de azil.
Cazul celor opt militari, care au fugit în Grecia la câteva ore după puciul eşuat de la 15 iulie, "urmează o procedură complet normală", a subliniat serviciul, în contextul în care acest scandal stânjeneşte Atena, având în vedere relaţiile sale delicate cu Ankara, complicate în plus de exodul migranţilor şi refugiaţilor către Europa.
Grecia a anunţat joi că a primit cererea de extrădare a celor opt militari trimisă de Turcia, care-i suspectează că au participat la tentativa de lovitură de stat, ceea ce militarii neagă.
Potrivit lui Tomara, ei invocă riscuri "la adresa securităţii şi vieţii lor şi celor ale familiilor lor" în cazul în care sunt trimişi în Turcia, unde Guvernul efectuează o epurare în toate direcţiile.
Grupul a cerut azil după ce a venit la Alexandroupolis, în apropiere de frontiera greco-turcă, pe 16 iulie, cu un elicopter. Aeronava a fost autorizată să aterizeze după ce a emis un semnal de salvare. Arestaţi la sosire, cei opt militari au fost condamnaţi la două luni de închisoare cu suspendare pentru intrare ilegală pe teritoriul grec şi sunt plasaţi în detenţie într-un comisariat de la periferia Atenei.
Premierii turc Binali Yildirim şi grec Alexis Tsipras au discutat la telefon joi despre "probleme de cooperare judiciară", la iniţiativa lui Yildirim, au anunţat serviciile lui Tsipras.
Grecia şi Turcia au continuat, în ultimii ani, o politică de normalizare a relaţiilor bilaterale, care rămâne însă tributară unor dispute nesoluţionate de suveranitate în Marea Egee şi în dosarul cipriot.
Atena depinde, altfel, de bunăvoinţa turcă în controlarea fluxului refugiaţilor şi migranţilor care a sosit în 2015 pe teritoriul său, în drum către Europa de Nord.
Potrivit lui Tomara, Turcia a cerut până în prezent doar extrădarea acestui grup, "în contextul în care 269 de ofiţeri turci au fugit, de asemenea, în Germania, Italia, Suedia şi Maroc" după încercarea militară de răsturnare de la putere a preşedintelui recep Tayyip Erdogan, acuzat de o derivă autoritaristă.
