În ciuda entuziasmului ce i-a cuprins pe unii la vederea în același cadru a steagului american și românesc, și a liderilor celor două națiuni, Klaus Iohannis și Donald Trump, evenimentul nu este unic și nici istoric...
În urmă cu 39 de ani, în 12 aprilie 1978. în același decor, președintele SUA, Jimmy Carter îl întâmpina pe prietenul de atunci al Americii, Nicolae Ceaușescu.
"În această dimineață, poporul american e onorat să aibă ca oaspete un mare lider al unei mari țări. Președintele Ceaușescu vine aici din România împreună cu soția sa, Elena, și e o mare plăcere pentru mine, personal și pentru țara mea să vă ureze bun venit (…)
Este, de asemenea, un deosebit privilegiu șansa de a avea consultări cu un lider național și internațional precum oaspetele nostru. Influența lui ca lider al României în politica internațională este excepțională. Grație puternicelor angajamente ale președintelui său și independenței cetățenilor săi, România a fost capabilă să servească drept punte între națiuni aflate în mari divergențe de interese și între lideri care au avut dificultăți circumstanțiale în a negocia în mod direct unii cu alții”.
Discursul lui Carter se încheia cu gratulații pentru cei ce urmau să devină "un dictator și sinistra lui soție".
"Dle.președinte, doamnă Ceaușescu, în numele poporului american, vreau să-mi exprim onoarea de a vă avea aici și să vă urez cel mai călduros bun venit în Statele Unite. Vă mulțumesc foarte mult!".
În urmă cu câteva ore, în fața aceleiași peluze a Casei Albe, actualul președinte al României, Klaus Iohannis era întâmpinat de cel al SUA, Donald Trump.
”Dle.președinte Iohannis, vă mulțumesc că vă aflați aici. Este o onoare să primesc la Casa Albă un prieten atât de bun al Americii. (...) Vreau apreciez capacitatea de conducător a președintelui Iohannis, şi angajarea sa, după ce România a decis să crească contribuţia bugetului apărării de la 1.4% la peste 2% din PIB. (...) Viitorul relaţiilor dintre România şi SUA este luminos, vă mulţumesc pentru spiritul în care conduceți şi abia aştept să întărim relaţiile cu poporul dvs, relaţia a fost bună dar acum e mai puternică ca niciodată”.
Sigur, mesajul de întâmpinare a lui Iohannis la Casa Albă nu este identic cu cel al lui Ceaușescu, pentru că vremurile s-au schimbat, limba a evoluat și nici Trump n-are cum să fie dotat cu aceeași elocință ca și Carter, dar cele două speech-uri au un element comun - faptul că americanii sunt conștienți că vorbele frumoase nu costă nimic!
Textual. Ceaușeșcu este lăudat pentru lupta împotriva înarmării, Iohannis, pentru admiterea faptului că aliații NATO trebuie să deconteze costurile apărării pentru ca fratele mai mare să-și încordeze mușchii în punctele fierbinți ale mapamondului, create de primăveri arabe sau de arme inexistente în arsenalul lui Saddam.
Ceaușescu nu era apreciat la vremea respectivă de americani, decât ca principal exponent al aparentei împotriviri a blocului estic la ideile Moscovei.
Oare să ne aflăm într-un caz similar, în care Iohannis să fie alesul momentului, cel din interiorul Uniunii Europene, care se află în opoziție cu ideile recent formulate de cancelarul german Angela Merkel sau de președintele francez, Emmanuel Macron?
Iohannis urmează să ducă vorba lui Trump în Europa, întâlnirile sale cu Merkel și Macron fiind anunțate deja de media, urmând a se produce în două săptămâni.
Lui Iohannis îi va fi dificil să explice liderilor europeni poziția sa, nouă ne este imposibil să explicăm poziția României, o situație din care se iese cu greu. Revenirea la poziția comună europeană, urmând să enerveze partea americană, menținerea poziției pro SUA, generând nervi în Uniunea Europeană. Într-o exprimare populară, am cam pus-o!
