Arabia Saudită, Rusia și alte țări producătoare de petrol au decis să reducă producția din mai. Intențiile lor sunt multiple, scrie NPR
Arabia Saudită și alți mari producători de petrol au anunțat duminică reduceri surpriză de până la 1,15 milioane de barili pe zi din mai până la sfârșitul anului, o mișcare care ar putea crește prețurile la nivel mondial.
Prețurile mai mari ale petrolului ar ajuta la umplerea buzunarelor președintelui rus Vladimir Putin, în timp ce țara sa poartă război Ucrainei și ar obliga pe americani și pe alții să plătească și mai mult la pompă pe fondul inflației la nivel mondial.
Este, de asemenea, probabil să încordeze și mai mult relațiile cu Statele Unite, care au cerut Arabiei Saudite și altor aliați să mărească producția, în timp ce încearcă să scadă prețurile și să scadă finanțele Rusiei.
Numai reducerile de producție ar putea duce la creșterea prețurilor la benzină din SUA cu aproximativ 26 de cenți per galon, în plus față de creșterea obișnuită care apare atunci când rafinăriile schimbă amestecul de benzină în timpul sezonului de vară, a declarat Kevin Book, director general al Clearview Energy Partners LLC. Departamentul de Energie calculează creșterea sezonieră la o medie de 32 de cenți pe galon, a spus Book.
Pentru Ole Hansen, strategul de mărfuri al băncii daneze Saxo, această decizie colectivă „a venit de nicăieri”. În observațiile raportate de MarketWatch , el consideră că acest lucru arată mai presus de toate cât de mult ministrului saudit al energiei „îi place să ia piața pe picior greșit”, scrie BFMTV
Arabia Saudită supărată
Cu toate acestea, numărul 1 al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol nu vizează doar speculațiile adverse. S-ar putea foarte bine, conform diverselor analize, ca Arabia Saudită să dorească să-și exprime toată supărarea față de guvernul american, care și-a afirmat dorința de a-și reconstitui rezervele strategice de petrol în timp de "ani" de zile, după ce a asigurat Riadul că va acționa în această direcție, cât mai curând posibil, de îndată ce prețurile scad.
Dacă ceea ce s-a decis duminica aceasta constituie un semnal de alarmă, saudiții își pot permite, deoarece au mult mai puțin de ce să se teamă de o stimulare pe termen scurt a producțiilor alternative. Cu un astfel de control acum al structurilor de aprovizionare, un expert de la Londra explică în orice caz că această alianță a celor 23 poate anticipa fără dificultate o posibilă slăbire a cererii din cauza crizei bancare în devenire din Statele Unite și din Europa.
Restricții „indezirabile”.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe a afirmat imediat că aceste restricții ale OPEC+ sunt „indezirabile” și că acest lucru a fost „semnificat în mod clar” celor în cauză. Această iritare pare cu atât mai pronunțată cu cât guvernul american nu este în măsură să riposteze rapid pe piață pentru că și-a vândut deja aproximativ jumătate din rezervele sale de urgență. Mai mult, un specialist din New York consideră că este nepotrivit ca administrația Biden să se plângă atunci când nu a profitat de scăderile temporare ale prețurilor pentru a-și reface stocurile.
Dar, strict vorbind, acest parametru tehnic ar fi doar periferic, pentru că există și convingerea că o diplomație fluctuantă a Statelor Unite în Orientul Mijlociu nu face decât să împingă monarhiile din Golf să-și întărească alianța cu Rusia în materie de hidrocarburi.
Văzut de la Moscova
Pentru a justifica mișcarea din acest weekend, Moscova dă vina pe criza bancară occidentală și incertitudinea economică globală. Viceprim-ministrul său, Alexander Novak, dă vina pe „deciziile imprevizibile și miope” pe politica energetică. Pentru cotidianul economic rus Kommersant, „principalele țări OPEC nu ne-au dezamăgit”. Văzut de la Moscova, va deveni mai dificil pentru occidentali să-și impună plafonul G7 și UE asupra prețurilor petrolului rusesc, decis în decembrie anul trecut. Japonia, ea însăși membră a G7, tocmai a obținut o derogare pe acest punct pentru a-și facilita propriile aprovizionare și nu este de exclus ca alții să o pretindă la rândul lor.
Va fi necesar să se urmărească, de altfel, reacțiile din India și China. Indienii, care cumpără din ce în ce mai mult țiței de la ruși , vor fi forțați în continuare să-și înăsprească politica monetară mai mult decât se așteptau. În ceea ce privește chinezii, ei ar putea simți că nu sunt cu adevărat plătiți în schimbul eforturilor de mediere reușite dintre Arabia Saudită și Iran, precum și pentru parteneriatul lor strategic cu Rusia. Prețurile zilnice de vânzare ale țițeiului nu fac distincție între statele consumatoare în funcție de orientările lor.
