Arhiepiscopul american Robert Francis Prevost a fost ales papă pe 8 mai 2025 și va purta numele de Leon al XIV-lea, a anunțat Vaticanul. La 69 de ani, el devine al 267-lea suveran pontif din istorie și succesorul Papei Francisc, decedat pe 21 aprilie, scrie Le Figaro
Pentru prima dată în calitate de papă, Leon al XIV-lea s-a adresat mulțimii adunate în Piața Sfântul Petru, vorbind în limba italiană. „Dragi frați și surori”, a început el, „mi-aș dori ca acest salut de pace să pătrundă în inimile voastre, în familiile voastre. Mă adresez tuturor popoarelor, întregului pământ: pacea fie cu voi!”
Citindu-și notițele, noul papă american a continuat în italiană: „Dumnezeu vă iubește pe toți, iar răul nu va învinge. Suntem cu toții în mâinile lui Dumnezeu. Trebuie să fim uniți, mână în mână cu Dumnezeu, să nu ne fie teamă. Trebuie să mergem mai departe. Hristos ne-a precedat, lumea are nevoie de lumina Lui.”
„Aș dori să-i mulțumesc Papei Francisc”, a declarat el, adresând apoi mulțumiri și cardinalilor care l-au ales. „Sunt fiu al Sfântului Augustin”, a afirmat noul suveran pontif, făcând astfel trimitere la apartenența sa la Ordinul Sfântului Augustin.
A urmat un salut rostit în limba spaniolă, „în special pentru Peru”, țară în care a fost misionar înainte de a deveni episcop.
Americanul Robert Francis Prevost devine Papa Leon al XIV-lea
Este un om al lui Dumnezeu discret, aproape timid, cel pe care cardinalii l-au ales nou papă. Totuși, americanul Robert Francis Prevost a dus o viață misionară îndrăzneață, mai întâi ca preot în Peru, pe vechile pământuri ale incașilor, apoi ca episcop în această țară sud-americană ce cuprinde o parte din pădurea amazoniană, fiind de două ori mai mare decât Franța. A fost aproape o excepție, căci în cadrul episcopatului latino-american, cetățenii americani sunt foarte rari. Dornic să reînnoiască episcopatul mondial într-o perspectivă misionară și de apropiere de cei mai săraci, Papa Francisc l-a chemat la Roma în 2023 pentru a conduce puternicul dicaster responsabil cu selecția episcopilor din întreaga lume. Făcut cardinal în acel an, acest religios al Ordinului Sfântului Augustin – care de la fondarea sa în secolul al XIII-lea urmează regula faimosului autor al Confesiunilor – are, așadar, un parcurs foarte atipic.
Provenind dintr-o familie cu ascendență franceză, italiană și spaniolă, s-a născut la Chicago pe 14 septembrie 1955, de sărbătoarea Sfintei Cruci. După ce a studiat matematica și filosofia la Universitatea Villanova din Philadelphia, a intrat în noviciatul părinților augustinieni în 1977, unde a depus voturile patru ani mai târziu, fiind hirotonit preot în 1982 la Roma. A fost hirotonit de o figură considerată „progresistă” în cadrul Curiei romane: Monseniorul Jean Jadot (1909–2009), diplomat al Sfântului Scaun și, la acel moment, pro-președinte al secretariatului pentru necreștini. Acest arhiepiscop de naționalitate belgiană fusese delegat apostolic în SUA între 1973 și 1980, într-o perioadă în care nunciatura încă nu exista din cauza absenței relațiilor diplomatice oficiale dintre Washington și Vatican.
Misionar în Peru
Robert Francis Prevost a obținut în 1987 un doctorat în drept canonic la Angelicum (Universitatea Pontificală Sfântul Toma de Aquino), cu o teză despre rolul priorului local în Ordinul Sfântului Augustin. Deși era angajat în redactarea tezei, a dorit să trăiască o experiență misionară în Peru în 1985, unde a fost cancelar al diecezei Chulucanas și vicar al catedralei. Câștigat de căldura și simțul sacrului al poporului peruan, a revenit doar pentru câteva luni în statul natal Illinois, unde a fost responsabil cu pastorația vocațiilor și director al misiunilor pentru provincia sa, apoi s-a întors în Peru în 1988 pentru aproape zece ani, în care a avut numeroase responsabilități în arhiepiscopia Trujillo, de pe coasta Pacificului.
Acolo a fondat o parohie în care a fost primul paroh, a fost priorul comunității sale religioase, judecător ecleziastic, director al seminarului augustinian, precum și prefect de studii și rector al seminarului diecezan, unde a predat drept canonic, patristică și morală. Ales provincial pentru regiunea sa de origine, care acoperă Midwestul american, s-a întors la Chicago în 1999. Părintele Prevost a fost apoi ales prior general al Ordinului Sfântului Augustin, funcție pe care a exercitat-o timp de două mandate de câte șase ani, între 2001 și 2013.
După un an de tranziție ca director de formare la conventul Sfântul Augustin din Chicago și ca prim consilier și vicar provincial, Papa Francisc l-a trimis din nou în Peru în noiembrie 2014, mai întâi ca administrator apostolic al diecezei Chiclayo, apoi ca episcop al aceleiași dieceze, un an mai târziu. Această dieceză, formată din 50 de parohii și întinsă pe peste 15.000 km², situată în nordul statului Peru, avea în 2022 un total de 90 de preoți încardinați și o populație de 1,3 milioane de locuitori, dintre care 83% catolici.
Calități de mediator
Monseniorul Prevost a fost și administrator apostolic al diecezei Callao, marele port la Pacific, între 2020 și 2021. În cadrul Conferinței Episcopilor din Peru, a fost ales vicepreședinte, devenind membru al consiliului permanent între 2018 și 2023, și președinte al comisiei pentru educație și cultură între 2019 și 2023. Alături de președintele conferinței episcopale, a jucat un rol important în menținerea stabilității instituționale în timpul crizelor politice succesive care au dus la căderile președinților Pedro Pablo Kuczynski în 2018, Martín Vizcarra și Manuel Merino în 2020 și Pedro Castillo în 2022. Aceste episoade sugerează calitățile sale certe de mediator, care vor fi deosebit de prețioase în fața posibilelor confruntări diplomatice cu președintele Trump, mai ales în privința situației migranților de la granița cu Mexicul.
Papa Francisc l-a remarcat pe Monseniorul Prevost în ianuarie 2018, în timpul unei vizite pontificale în Peru, și l-a primit în audiență privată în 2021. În 2019 l-a numit membru al dicasterului pentru Cler, apoi în noiembrie 2020 membru al dicasterului pentru Episcopi, încredințându-i acest dicaster strategic în 2023, după retragerea cardinalului Marc Ouellet, de sensibilitate mai tradiționalistă. Astfel, el a devenit primul episcop misionar care ocupă această funcție. Teritoriile de misiune rămân totuși sub jurisdicția dicasterului pentru Evanghelizare. Episcopi din emisfera sudică au mai ocupat totuși această funcție, precum cardinalii Bernardin Gantin (Benin, 1984–1998) și Lucas Moreira Neves (Brazilia, 1998–2000). În primele luni de mandat, noul prefect, discret în mass-media, a fost apreciat pentru calitățile sale de ascultare și cunoaștere a dosarelor.
O controversă veche
Abia ales, noul papă trebuie să facă față unei polemici: cele două mandate ale sale la conducerea provinciei augustiniene Notre-Dame-du-Bon-Conseil (1999–2001) au fost criticate de presa americană, douăzeci de ani mai târziu, pentru modul în care a gestionat un caz de abuzuri sexuale asupra minorilor. În calitate de provincial, în septembrie 2000, Prevost a permis găzduirea unui religios condamnat pentru abuzuri într-un priorat augustinian aflat lângă o școală primară. Odată cu înăsprirea regulilor impuse de episcopatul american, acel preot a fost mutat, iar în 2012 a fost „retras din starea clericală”, după descoperirea altor fapte grave.
Ca prefect al dicasterului pentru Episcopi, cardinalul Prevost a fost apoi responsabil cu aplicarea regulilor stabilite de motu proprio Vos estis lux mundi, emis de Papa Francisc, care permite destituirea episcopilor găsiți vinovați de neglijență sau acoperire a cazurilor de abuzuri în rândul clerului. Membru al Sinodului privind sinodalitatea – marele proiect lansat în 2021 pentru a face Biserica mai inclusivă și mai puțin clericală – cardinalul Prevost s-a implicat în special în reflecțiile privind selecția episcopilor și stilul lor de guvernare, afirmând că procesul de alegere ar trebui să fie mai sinodal, implicând și laici – ceea ce este deja prevăzut în dreptul canonic, dar rar aplicat la nivelul nunciaturilor.
O personalitate discretă și pașnică
În cea de-a doua fază a Sinodului privind sinodalitatea, în 2024, el a subliniat importanța unei formări comune pentru episcopii din emisfera nordică și cei din „teritoriile de misiune”, propunând o mai bună articulare între Roma și Bisericile locale și o consultare mai amplă a poporului lui Dumnezeu în alegerea noilor episcopi. Într-un interviu acordat mass-mediei Vaticanului în 2023, el a precizat totuși că nu dorește ca selecția episcopilor să devină un proces democratic sau politic, apărând astfel tradiția Bisericii.
În același spirit, la începutul lui 2024, a făcut parte dintre episcopii Curiei care au blocat proiectul de „Consiliu sinodal” propus de Sinodul german, o structură care ar fi permis reprezentanților laici desemnați democratic să participe la guvernarea Bisericii catolice din Germania. În ceea ce privește rolul femeii, noul papă va urma linia Papei Francisc, excluzând posibilitatea ca femeile să devină diaconi, considerând că aceasta ar duce la o „clericalizare” a femeii, a cărei vocație nu este legată de slujirea sacerdotală. Totuși, cardinalul Prevost a pledat pentru ca femeile să aibă un rol mai important în Biserică, inclusiv în funcții de conducere. Dicasterul său a fost transformat în acest sens, trei femei făcând parte din comisie. Pontificatul său, fidel continuității cu cel al predecesorului său, va fi cu siguranță mai liniștit, în ton cu personalitatea discretă și pașnică a Papei Leon al XIV-lea.
