Moscova adoptă o comunicare agresivă față de puterile occidentale și mass-media pe diferite canale, observă Le Figaro.
Lucrează activ laboratoarele americane din Ucraina la dezvoltarea armelor biologice? Ministerul rus de Externe susține această teorie cu încăpățânare pe rețelele de socializare. Această teză, ilustrată printr-un videoclip, a fost imediat distribuită pe contul de Twitter al Ambasadei Rusiei în Franța, între două mesaje care evocă prezența naziștilor „la nivel guvernamental” în Ucraina.
De la începutul invaziei țării, acum o lună, ambasadele Rusiei au fost într-adevăr mult mai agresive decât de obicei pe rețelele de socializare. Ministerul francez de Externe l-a convocat vineri pe ambasadorul Rusiei la Paris. „Încercăm să menținem un canal exigent de dialog cu Rusia”, dar aceste „acțiuni sunt perfect nepotrivite”, a justificat ministrul, în special cu referire la un desen în care europenii în genunchi ling fesele unchiului Sam.
De la începutul invaziei Ucrainei, reprezentanța Rusiei în Franța a abandonat treptat canoanele comunicării diplomatice online pentru a adopta o postură agresivă. Ea denunță astfel „știrile false” ale autorităților și ale presei occidentale. Ea afirmă, de exemplu, că „locuitorii din Mariupol părăsesc zonele periculoase prin coridoare umanitare”, în timp ce „mult timp au fost înconjurați de naționaliștii din Azov”. Weekendul trecut, într-un videoclip de două minute care a devenit viral, ea a promovat hashtag-ul „StopHatingRussians” folosind o imagine a unui husky siberian respins de la o petrecere cu câini din cauza antecedentelor ei. Clipul are deja peste 700.000 de vizualizări.
„Această postură agresivă este nouă și nu privește doar ambasada Rusiei în Franța”, explică Maxime Audinet, specialist în Rusia și cercetător la IRSEM. „În întreaga lume, cei mai mulți sunt mai agresivi în justificarea narațiunii și posturilor rusești”. Strategia instituțiilor, prezente într-o sută de țări precum Franța, Spania, Elveția, Marea Britanie sau Statele Unite, se concentrează pe Twitter, dar acum trece și pe Facebook și Telegram. Ambasada Rusiei în Franța (urmată de peste 30.000 de urmăritori pe Twitter) și-a promovat astfel bucla pe mesageria criptată, în așteptarea unei potențiale „blocări” a contului său de Twitter.
Între timp, conturile de Twitter ale azmbasadelor ruse din întreaga lume distribuie conținutul publicat unul de celălalt și creează astfel o plasă strânsă de informații relativiste despre război, cu un ton din ce în ce mai îndepărtat de limbajul diplomației. „Acesta face parte dintr-un context de "trumpizare" a comunicării, care este extras din limbajul diplomatic pentru a îmbrățișa această postură mai agresivă”, continuă Maxime Audinet. „Ceea ce pune întrebări ambasadelor occidentale, care se întreabă dacă ar trebui sau nu să adopte o astfel de postură”. Acest fenomen se observă în paralel cu închiderea în Uniunea Europeană la sfârșitul lunii februarie a presei ruse RT și Sputnik, principalele relee ale propagandei rusești. În urma acestei decizii europene, rețelele de socializare au ales să suspende conturile acestor mass-media în alte regiuni ale lumii.
Chinezariile comunicării
Această strategie de comunicare ofensivă nu este cu totul nouă. Ambasada Rusiei în Marea Britanie era, chiar înainte de începerea conflictului, cunoscută pentru comunicarea online deosebit de beligerantă. Dar mai presus de toate, ambasadele Rusiei se apropie din ce în ce mai mult de „diplomația războinică a lupului” folosită de China , un concept care se referă la folosirea dezinhibată a retoricii agresive, în special pe rețelele de socializare.
„Există asemănări în strategia de comunicare rusă și chineză, în special în utilizarea dezinformarii și a zvonurilor. Obiectivul este mai presus de toate să facem buzz”, judecă Antoine Bondaz.
Narațiunea rusă este în orice caz apărata cu ardoare de un site, waronfakes.com. Creat la începutul lunii martie, preia codurile de verificare a faptelor și publică până la șase articole pe zi pentru a denunța „știrile false” ale presei și autorităților occidentale, precum faptul că industria petrolieră „trece prin o criză acută”. Conținut grăbit și tradus aproximativ în mai multe limbi - chineză, spaniolă, engleză - de presupușii „administratori ai mai multor canale (sic) rusești apolitice de pe Telegram”. Acest site are însă propria filă pe site-ul Ministerului de Externe al Rusiei, care îl „coordonează”, crede Maxime Audinet. Mai multe articole au fost astfel transmise de diverse ambasade ruse pe conturile lor.
„Este adevărul care va ieși mereu la iveală”
Și-au consolidat, de asemenea, comunicarea prin e-mail cu mai multe mass-media sau organizații, cum ar fi Reporteri Fără Frontiere (RSF). Ei trimit zilnic buletine de propagand, punctate de secțiunile „activități criminale și iresponsabile ale naționaliștilor ucraineni” și „situația umanitară din Ucraina”. În acest sens, Ambasadele au prezentat informații false care urmăresc să alimenteze mitul potrivit căruia Rusia ar „furniza zilnic ucrainenilor hrană, apă potabilă sau produse de primă necesitate”. Propoziția finală este adesea aceeași: „Este adevărul care va ieși mereu la iveală”.
Facem apel la platforme să-și aplice cu sârguință politicile și regulile, ținând cont de faptul că Kremlinul folosește o vastă rețea de conturi ale ambasadei pentru a-și distila propaganda. spune Vera Jourova, vicepreședinte al Comisiei Europene
Acest război informațional, purtat prin conturi diplomatice oficiale, este dificil pentru rețelele sociale. Aceștia se trezesc prinși între presiunea entităților instituționale și guvernamentale, nevoia de a-și proteja utilizatorii expuși la dezinformare și vehemența Rusiei, care îi acuză că obstrucționează libertatea de exprimare. În ultimele zile, autoritățile de reglementare europene și americane au cerut Twitter, Facebook și Google să-și consolideze politica de reglementare față de ambasadele Rusiei.
„Solicităm platformelor să-și aplice cu sârguință politicile și regulile, ținând cont de faptul că Kremlinul folosește o vastă rețea de conturi de ambasade și ministere pentru a-și distila propaganda și a-și justifica agresiunea militară în Ucraina”, insistă Vera Jourovavicepreședinte al Comisiei Europene.
„Ei trebuie să ia măsuri imediate împotriva conținutului care încalcă legea și condițiile lor de utilizare.”
UE dorește să-și consolideze „urgent” regulile privind dezinformarea, adăugând că „platformele tehnologice trebuie trase la răspundere” și să fie mai transparente în ceea ce privește activitatea lor de moderare. „În general, și în afară de circumstanțe excepționale, nu este și nu ar trebui să fie rolul guvernelor să spună platformelor ce conturi ar trebui blocate”, dorește totuși să clarifice Vera Jourova.
Mesaje de avertizare
Înainte de avertismentul instituțiilor, platformele au întreprins deja o serie de inițiative la începutul lunii martie. Twitter, de exemplu, a pus avertismente pe conturile ambasadelor, pentru a semnala legăturile acestora cu Kremlinul. Pe parcursul lunii martie, rețeaua de socializare a adăugat și mai multe mesaje de avertizare sub anumite tweet-uri considerate „problematice”. La fel ca Facebook, Twitter chiar a decis să elimine pur și simplu o postările care susțin că Spitalul de Copii Mariupol nu a fost distrus de bombe. „Câteva fotografii și videoclipuri publicate de aceste conturi au avut ca scop să pună la îndoială veridicitatea faptelor violente care au avut loc. Acest lucru este împotriva politicii noastre de utilizare”, a spus Twitter.
Deocamdată, rețelele de socializare rezistă așadar apelului anumitor politicieni din democrațiile occidentale de a suspenda temporar conturile oficiale ale diplomației ruse.
Întrebat, Facebook explică „că nu ia în considerare ștergerea conturilor al căror conținut nu este de acord cu ceea ce credem”. Platforma lui Mark Zuckerberg mai subliniază că acest conținut este folosit pentru a cunoaște poziția zilnică a rușilor în fața războiului din Ucraina.
