“Bulgaria nu are guvern, Macedonia e în blocaj politic, în timp ce alegerile din România au fost câștigat de un politician condamnat pentru fraudă electorală. În sud-estul Europei s-a evaporat încrederea în democrație”, consideră Hans Peter Siebenhaar, într-o analiză publicată în Handelsblatt, cu titlul ”Democrație în estul Europei? Finalul unei iluzii.”
“Europa își freacă ochii: un condamnat penal a câstigat alegerile din România. După un an de pauză, țară ar putea intra din nou într-o fază de instabilitate. România riscă o criză constituțională dacă Iohannis va refuza desemnarea lui Liviu Dragnea ca premier. România este un exemplu elocvent pentru finalul unei iluzii. Prezența la urne de sub 40% este o dovadă pentru dezamăgirea politică din țară.
Tot mai mulți intelectuali își pierd speranța că țara se va mai vindeca de cancerul corupției. Naționalistul PSD nu are legătură cu social-democrații din Vest, ci mai degrabă cu întoarcerea la vremuri demult apuse. Cu Dragnea premier se va înrăutați clima pentru investitorii străini. Cresc temerile că se va încetini lupta împotriva corupției și a nepotismului”, mai scrie sursa citată.
Jurnaliștii austrieci de la Die Presse consideră că rezultatul alegerilor de duminică înseamnă, de fapt, o înfrângere a președintelui Klaus Iohannis. “O treime dintre cetățenii care acum doi ani l-au votat pe Iohannis la prezidențiale, duminică au lipsit de la vot. Asta a facilitat victoria clară a rivalilor social-democrați”, scrie Thomas Roser, într-o analiză intitulată “Înfrângere pentru Iohannis”.
“Chiar dacă nu a candidat, președintele Klaus Iohannis este marele perdant al alegerilor de duminică. Dezamăgirea față de președinte a facilitat revenirea impresionantă a social-democraților. O treime dintre votanții lui Iohannis au ramas acasă, fiindcă și-au pierdut încrederea în simbolul speranței pentru o reînoire a țării. Iohannis nu a fost niciodată un mare vorbitor. În mandatul său, pragmaticul pare să sufere de lipsa capacității de a dezvolta o viziune, de a provoca și conduce dezbateri sociale. Pentru mulți români, Iohannis a devenit doar un tehnocrat la putere.
Tot din Austria, Der Standard prevede o criză politică după ce Iohannis a dat de înțeles că nu îl va desemna pe Liviu Dragnea pentru funcția de premier, iar socialiștii au refuzat invitația sa la consultări.
Din Ungaria, cotidianul de stânga Nepszava se întreabă de ce România nu are un partid ca Jobbik. Gal Maria consideră că se ridică trei mari teme după alegerile de duminică, care au o conotație mai degrabă regională, decât specifică României. “De ce partidele cu ideologie extremistă nu au intrat în Parlament, îndepărtarea partidelor cu tradiție de la ideologia lor inițială și cum se explică interesul scăzut al diasporei pentru alegeri.”
“Faptul că nu există un Jobbik nu înseamnă că nu au intrat și politicieni extremiști în Parlamentul României. Ce este mai bine? Să îi avem pe toți într-un partid la vedere, ca să ne putem delimita de ei, sau să stea ascunși prin partidele mari cu tradiție?”
Frankfurter Allgemeine Zeitung remarcă faptul că România este o țară divizată. “La zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România este o țară ruptă în două. Doar puțini au profitat de pe urma spectaculoasei creșteri economice din ultimii ani. Cele mai multe zone rurale suferă de sărăcie extremă și infrastructură precară”, scrie FAZ.
Tot din Germania, Deutschlandfunk avertiza încă dinainte de alegeri: ”S-a întors lumea pe dos în România. Favoritul la funcția de premier nici nu candidează”. Jurnaliștii germani fac referire la faptul că Dacian Cioloș a refuzat un rol activ în alegerile de duminica trecută.
Între timp, liberale.de sărbătorește rezultatul ALDE și susține că acesta este singurul partid liberal din România, atacând astfel PNL pentru trădarea de a migra la grupul PPE.
Deutsche Welle se teme de ”România între coabitare și blocadă”. “Victoria PSD nu este o surpriză, însă dimensiunea ei, da. Nimeni nu se aștepta la o majoritate absolută. Complet rupți de realitate, rivalii de la PNL visau în noaptea alegerilor la o răsturnare de situație. O eroare gravă, la fel ca întreaga lor campanie electorală penibilă: fără program, fără idei atractive, plictisitoare și necolorată”, scrie Robert Schwartz.
“Cu știri false bine orientate și cu mesaje naționaliste primitive, social-democrații au transmis teamă în rândul alegătorilor privind vânzarea României către forțe străine. Avertizarea privind străinii din politica românească, începând de la Iohannis până la Cioloș, teleghidați de la Bruxelles și Washington, și-a atins ținta. Un cocktail perfect, asemănător AfD în Germania, Brexit sau victoria lui Trump în SUA. Acum și în România, o țară care nu părea atât de afectată precum alte state excomuniste de virusul naționalismului și al populismului”, remarcă Deutsche Welle.
