Vieți pierdute, vieți mutilate, distrugeri inimaginabile, cheltuieli militare și nu doar, alianțe, parteneri în lupte și degeaba. Talibanii revin la putere, americanii își retrag, pe ultima sută de metri, ultimii oameni din misiunea diplomatică de la Kabul. Pleacă, fără a rezolva problema în Afganistan. Va urma, cel mai probabil, o nouă criză a refugiaților.
Rând pe rând, talibanii au preluat orașele importante, după retragerea forțelor americane și internaționale, inclusiv românești. Acum au înconjurat Kabulul.
Un 'transfer paşnic al puterii' către un guvern de tranziţie va avea loc în Afganistan, unde talibanii sunt aproape de a prelua controlul total asupra ţării, a anunţat duminică ministrul de interne afgan, Abdul Sattar Mirzakwal, potrivit AFP şi Reuters, citate de agerpres.ro.
''Afganii nu trebuie să se îngrijoreze (...) Nu va exista un atac asupra oraşului (Kabul). Şi va fi un transfer paşnic al puterii către un guvern de tranziţie'', a declarat Mirzakwal într-un mesaj video.
Anterior, talibanii au afirmat că au primit ordinul de a rămâne la porţile oraşului Kabul şi de a nu intra în capitala afgană. Ei spuseseră că deocamdată nu au luat o decizie cu privire la capturarea militară a capitalei afgane, după ce în ultimele zece zile ei au preluat controlul asupra majorităţii capitalelor de provincii din Afganistan.
Pe de altă parte, zeci de soldaţi afgani s-au refugiat în Uzbekistanul vecin de teama ofensivei talibanilor în Afganistan. Trupele uzbece aflate la frontiera dintre cele două ţări au arestat 84 de soldaţi afgani şi au fost iniţiate discuţii cu autorităţile afgane pentru a organiza revenirea militarilor în ţara lor, a indicat Ministerul de Externe uzbec.
UPDATE
Președintele afgan Ashraf Ghani a demisionat. Guvernul interimar va fi condus de Ali Ahmad Jalali și Mullah Abdul Ghani Baradar (reprezentant taliban).
Criza din Afganistan şi acţiunile Belarusului arată necesitatea unei remanieri a regulilor Uniunii Europene privind migraţia şi azilul, a susţinut duminică vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, potrivit Reuters.
''Dacă există un lucru pe care l-au arătat situaţia din Afganistan şi acţiunile din Belarus, atunci acela este că timpul expiră cu privire la cât putem aştepta pentru a adopta o remaniere completă a regulilor de migraţie şi azil de care avem nevoie în Europa'', a declarat Schinas pentru cotidianul italian La Stampa.
Numeroase state membre se tem că evenimentele din Afganistan ar putea duce la o repetare a crizei migranţilor cu care s-a confruntat Europa în 2015-2016, când sosirea haotică a peste 500.000 de persoane din Orientul Mijlociu a pus la încercare sistemele de securitate şi de beneficii sociale ale ţărilor europene.
Statutul fetelor și femeilor sub domnia talibană
Când au condus ultima oară țara, între 1996 și 2001, femeile nu puteau să muncească, iar fetele nu aveau voie să meargă la școală.
În plus, femeile trebuiau să-și acopere fața și să fie însoțite de o rudă bărbat dacă doreau să iasă din casă.
Femeile care încălcau regulile erau uneori umilite sau pedepsite cu bătaia în public de poliția religioasă a talibanilor, conform interpretării lor stricte a legii islamice.
Progresele privind drepturile femeilor au fost considerate drept unele dintre cele mai mari realizări ale prezenței forțelor internaționale din Afganistan, deși acești pași înainte s-au văzut mai mult în zonele urbane.
Femei afgane ce lucrau în domenii precum jurnalism, sănătate sau forțe de ordine au fost ucise într-un val de atacuri ce au avut loc începând de anul trecut, după demararea negocierilor de pace dintre talibani și guvernul afgan sprijinit de SUA.
Guvernul de la Kabul a dat vina pentru cele mai crime pe talibani, care au negat că desfășoară asasinate.
Pentru SUA, dezastrul înseamnă readucerea în memorie a unui alt eșec militar, cel din Vietnam. Pentru Europa, se profilează pericolul a noi milioane de refugiați.
Este „îngrijorător” să vedem cum conducerea politică și militară afgană nu a avut „voința” de a se opune avansului militanților islamiști, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării al SUA, John Kirby, pentru CNN. SUA nu ar fi putut prevedea „lipsa de rezistență” a forțelor armate afgane.
Evacuare forțată
„În niciun caz nu vom urmări cum sunt evacuați oamenii din Afganistan de pe acoperișul ambasadei SUA”, a declarat acum o lună președintele american, Joe Biden, citat de Bild.de. Suna ca o aluzie la războiul din Vietnam.
În aprilie 1975, Statele Unite și-au retras 7.000 de cetățeni și aliați sud-vietnamezi din Saigon, în timp ce armata nord-vietnameză înconjura orașul. O fotografie devenita celebră în lume și postată de Bild, arată cum oficialii SUA sunt înghesuiți pe un acoperiș, pentru a urca într-un elicopter CIA.
Pentru a nu repeta astfel de imagini traumatice, guvernul Biden cere acum talibanilor să salveze ambasada SUA la Kabul, relatează New York Times.
„O îngenunchere fără precedent în fața islamiștilor, la 20 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, orchestrate de talibani în Afganistan”, consideră Bild.
Washingtonul intenționează să își retragă personalul ambasadei: până la 1.400 de angajați vor părăsi Afganistanul, iar 3.000 de soldați americani vor asigura retragerea, până cel târziu duminică, s-a spus în presă.
Ambasada a cerut deja personalului său să distrugă materialul sensibil. Un tehnician a făcut referire la opțiunile existente, pentru incinerarea sau eliminarea documentelor și echipamentelor: toate obiectele care ar putea fi „abuzate” de talibani pentru propaganda lor ar trebui distruse, de exemplu produsele care poartă sigla ambasadei sau a autorităților, dar și steagurile SUA.
Și Germania își evacuează reprezentanța diplomatică: ministrul de externe, Heiko Maas, a declarat că personalul ambasadei va fi redus la „minimul absolut”. Danemarca și Norvegia își închid de tot reprezentanțele oficiale.
Presiunea migrației
„Vor fi mulți refugiați din Afganistan în Europa, în următorii câțiva ani”, avertizează parlamentarul expert in politică externă, al liberalilor germani (FDP), Bijan Djir-Sarai. Țara se confruntă cu un război civil lung și sângeros: „Mă aștept ca totul să fie făcut, pentru ca să nu cadă Kabulul în mana talibanilor”.
Secretarul de stat german, Michael Roth, a declarat pentru „Rheinische Post”: „Numărul refugiaților a crescut deja dramatic.”
În Hindukush există 3.5 milioane de persoane strămutate intern. Presiunea asupra Turciei, Iranului și Pakistanului va crește „masiv”, ceea ce are consecințe pentru Germania.
„Sunt sigur că va crește și presiunea migrației asupra UE și Germania Este cu atât mai important ca Acordul UE cu Turcia, pentru a sprijini refugiații la fața locului, sa fie implementat rapid”, mai consideră acesta. În luna iunie a avut loc o revizuire a acordului.
Canada se arată gata să primească peste 20.000 de afgani vulnerabili, pentru a-i proteja de talibani. Printre aceștia se numără „angajați ai organizațiilor pentru drepturile omului, jurnaliști și femei din conducere”, a declarat ministrul imigrației, Marco Mendicino.
Guvernul din Ottawa a promis deja translatorilor care au lucrat pentru Canada și personalul ambasadei din Afganistan, că vor fi protejați de răzbunarea talibanilor și vor fi lăsați să intre în țară.
Scurt istoric
De 170 de ani, marile puteri ale lumii și-au încercat "norocul" războiului în Afganistan. După ce, cu doi ani și jumătate înainte, imperiul colonial britanic ocupase Kabul-ul cu trupele sale de indieni, în luna ianuarie a anului 1842 izbucnește o revoltă populară.
Pe un frig cumplit, cei 4.500 de militari sunt nevoiți să se retragă. Au urmat alte două războaie britanico-afgane, încheiate cu eșec, sau "în șah".
Enervați, englezii au consimțit, în anul 1919, la declararea independenței Afganistanului. După șase decenii de la această independență, o altă supra-putere s-a gândit că va realiza ceea ce n-au reușit supușii Reginei de peste Canalul Mânecii.
În 1979, Uniunea Sovietică a atacat cu 80.000 de oameni, încercând să instaureze la Kabul un regim pro-sovietic. După zece ani de beligeranță, în 1989 sovieticii s-au retras "cu demnitate" din Afganistan.
În Piața Roșie, militarii reîntorși au fost decorați. Alti 15.000 n-au mai apucat momentul de glorie, căci au căzut la datorie, în "căldarea vrăjitoarelor".
În 7 octombrie 2001, coaliția internațională împotrivă terorismului mărșăluia în Afganistan. Sub sloganul "Enduring Freedom", SUA implica în vasta acțiune militară statele membre ale NATO. Și alte state erau convinse de necesitatea unei libertăți durabile și a unei noi securități mondiale.
În 2010, a fost avansată îndrăzneața soluție de a atrage liderii talibani în conlucrarea pentru stabilitate politică în Afganistan. Iar aceștia n-o făceau, decât pentru bani.
Foarte mulți bani. Coaliția internațională a pus 50 de milioane de euro la dispoziția talibanilor "trădători de cauză", pentru a le asigura mijloacele de existență după ieșirea din rețeaua teroristă.
Prin aceasta soluție propusă, devenea clar că misiunea internațională a intrat în impas, iar talibanii sunt aceia care și-au atins scopurile: bani și o recunoaștere diplomatica internațională ce părea de neconceput, la declanșarea conflictului.
Chiar daca talibanii au suferit pierderi importante, ei par a se regenera că o coadă de șopârlă. "Fiecare taliban ucis dă naștere la zece noi talibani, care îi jură răzbunare", a declarat în trecut un general de servicii secrete pakistanez, pentru un cotidian german.
În peste 80% din provinciile Afganistanului guvernează din umbră talibani, iar majoritatea afganilor prefera să-și predea acestora rezolvarea problemelor, decât unei administrații de stat considerate corupte.
De pe băncile școlilor islamice din Pakistan ies, ca pe bandă rulantă, noi fundamentaliști gata să lupte în primele linii pe frontul afgan.
Bilanțul misiunii internaționale, după douăzeci de ani, e halucinant: enorme pierderi materiale, abuzuri și corupție, zeci de mii de morți, militari și civili. Soldați reîntorși vii, însă traumatizați psihic. În Afganistan misiunea pare imposibilă, iar războiul ratat.
