La inceput ne-am crezut buricul lumii. Nici nu ne iesisera bine tuleiele Revolutiei si noi deja zburam. Si nu era un zbor deasupra unui cuib de zapauci, ci era in mintea noastra chiar un zbor deasupra lumii. Dintr-o data, din broasca raioasa a Europei devenisem pasarea lira a lumii. Reveria asta, ca sa nu-i zic nebunie, daca a durat cu totul vreun zbor si ceva, pana cand ne-am dat seama ca America e prea departe ca sa ne putem baga-n seama, ca sa aratam cat de frumosi si destepti suntem noi, da’ mai ales colosali. Si-atunci am inceput sa ne dam mari prin Europa. Si ne deteram ce ne deteram, pana ce Coana Mare, plictisita si amuzata, se facu de la un moment dat ca nu ne mai vede. Acu’, daca vrem sa fim sinceri, nici nu prea avea "ce sa ne vada!". Le-a trecut repede, dupa ce si-au potolit curiozitatea cum arata unii care vreme de aproape 50 de ani au nimerit intr-o gaura neagra a timpului, unde s-au invartit pana i-a luat mama dracu’! Ei bine, dupa ce si-au satisfacut curiozitatea asta istorica, dar si exotica, Coana Europa ne-a dat o pauza lunga de aproape 10 ani ca sa meditam mai adanc la salamul cu soia de odinioara. Iar noi, in tot acest timp, n-am facut altceva decat ce stim mai bine: ne-am dat mari si i-am aratat degetul aratator avantat in sus. Si asta au facut mai ales politicienii nostri care, dupa ce n-au prins-o pe Coana Europa s-o violeze in toaleta garii, dupa cum le-ar fi placut, s-au apucat sa-i faca scene obscene si mascari pe la geam! Sigur, si-n anii care-au urmat, aceiasi domni mascarici au mai facut de nenumarate ori pipi pe dansa, fara insa s-o scoata din pantaloni. Ani buni, pana cand a venit perioada integrarii, din necesitatile lor istorice si ale noastre fiziologice, biologice, politicienii s-au jucat de-a europenii prin tarana, pedaland in gol pe ideea ca Romania a fost dintotdeauna in Europa. "Sa moara ma-ta?", ar fi fost intrebat la un moment dat un sustinator al acestei idei, la care baiatul ar fi raspuns fara nici o ezitare: "Nem tudom!". Si dupa ce aproape o viata de om lumina venise de la Rasarit, indicatiile si banii, ordinele si legile incepura sa vina de la Bruxelles. Pentru ei a fost mai greu, pentru noi, oarecum mai usor: am desfiintat fereastra de la Rasarit, pe unde a intrat atata lumina ca vreme de 50 de ani am fost orbi, si am infiintat repede, ca prostii, o casierie spre Apus. Dar, ca-n cele din urma sa ajungem pana-n zilele noastre, Coana Europa e luata de ceva vreme pe post de bau-bau, in functie de interesele politice alor nostri si ale momentului. Cei pe mana carora a apucat de o vreme-ncoace tara au reusit o perversiune care va ramane cu siguranta in analele integrarii. Avem de-a face, tineti-va bine, cu un dublu viol. Baietii nostri au profitat de Coana Mare cand aceasta se astepta mai putin, invocand-o, folosind-o ca pretext pentru a retine pasapoartele romanilor. Care, in naivitatea lor, crezusera pentru o clipa ca suntem in Europa. Daca violul asupra noastra a fost dat in fapt si chiar recunoscut - si f..., si cu pasapoartele luate! - , ramane de dovedit perversiunea la care se detera ai nostri cu Coana Europa!