Viata unei secunde

Atatea zile libere. Aidoma unui ceas reintors sau nemiscat ramai in urma. Maria Sa Timpul incepe sa se joace cu tine. Atunci cand iti schimbi metabolismul fie si pentru cateva zile. De parca restul anului ar face altceva. Dar atunci, macar nu simti, intri in jocul lui cu sau fara voia ta si te lasi scurs, te lasi petrecut. Si, acum, de Sarbatori, ceasul din tine, dintr-o data se revolta si isi cere partea. Partea de haituire, partea de biciuire, partea cu sufletul la gura, partea aceea din viata traita contra cronometru. De fapt, partea aceea din viata ta de zi cu zi. Dintr-o data, dupa ce aproape un an, timpul n-a avut prea multe taine pentru tine, fara sa fie bun si rabdator insa, te trezesti ca nu-i mai faci fata.

Ca devii contratimp, ca ceva in mecanismul tau interior nu mai merge, nu mai functioneaza, ca trecerea lui este data peste cap.

Asa e atunci cand atata amar de vreme ai fost secundar, propriul tau secundar, secundarul ceasului din tine si peste noapte esti pus sa fii minutar sau, infiorator, sa arati ora. E ca si cand ai trece de la viata unei secunde la viata din secunda in secunda...