Era un banc vechi, cred că-l ştiţi. O blondă merge pe stradă şi unu o trage-ntr-un boschet. Blonda începe să strige din boschet: “hoţuuu! hoţuuu! hoţu! hoţulică!”.
La asta m-am gîndit acum, cînd am aflat o ştire: unu a aflat că una are bijuterii în casă şi i-a spart casa şi i-a furat bijuteriile.
Aia s-a dus la poliţie să depună plîngere, a depus plîngerea, ăia l-au găsit de hoţ, aia s-a îndrăgostit de hoţ şi şi-a retras plîngerea. Dar.
Nu doar că păgubita s-a îndrăgostit de hoţ, dar şi hoţul s-a îndrăgostit de păgubită.
Păgubita şi hoţul sînt acum împreună. Dar ştirea mă lasă neterminată.
Ce s-a ales de bijuteriile-alea. Eu asta vreau să aflu. Le-a păstrat omul pentru el, i le-a făcut păgubita cadou sau le-a returnat? Sau i le dă piece by piece, cadou, cu diferite ocazii?
De pildă. Să-i dea perechea aia de cercei cînd fac un an de relaţie. Şi inelul ăla din aur roz - de Crăciun. Şi tot aşa. Şi ea să se prefacă surprinsă, ştii? Ar fi o chestie. Deci eu vreau să aflu care e soarta bijuteriilor.
Şi cum să te îndrăgosteşti de unu cu zece mai mic decît tine? Gizăs!
Că-mi aduce aminte de altă poantă. Cică dacă ai cincizeci de ani şi nu ţi-ai găsit marea dragoste, nu dispera! E posibil ca ea să nu se fi născut încă.
Există vieţi care-mi evocă bancuri. Se pare că asta e una dinre ele. Mie-mi place întîmplarea, dar, sincer, aş fi vrut ceva mai multă substanţă.
Adică hoţulică să fie mai mare decît ea şi să se fi întîlnit cînd el voia, de pildă, să escaladeze balconul, cu scopul de a-i intra în casă, cu scopul de a-i fura bijuteriile.
“Ce faci, mă?” “Bine, uite am venit să-ţi fur bijuteriile”, “Băi ce drăguţ eşti! Treci încoa!”
Aş vrea să aud o ştire în care el, un fel de Zorro, aşa, cu pelerină neagră şi d-aia pe ochi, să atîrne de o sfoară în afara balconului ei, situat, într-un cartier obişnuit, să zicem Drumul Taberei.
Ȋn spatele lui Zorro să se vadă un afiş electoral: “Cheamă-l pe Cristi” sau “Vorbeşte cu Mutu”.
Ea, şocată dar îndrăgostită, ieşind pe balcon. El lăsînd laoparte bijuteriile, luînd-o pe sfoară, încălecînd pe un cal alb şi aşteptînd la intersecţie să se facă roşu pentru pietoni.
Ei dispărînd în ceaţă, cu calu, printre maşini. The End.
