Vă scriu în pauza meciului Steaua-Borussia din poziţia „în picioare” pentru că, de nervi ce am, nu mai pot să stau jos. Sincer vă spun că dacă mă apucam să scriu după primele cinci minute îmi intitulam articolul „Hoţii” şi ţipam să se audă până la Polul Sud, darmite la UEFA. Cum să fii tu arbitru cu ecuson şi englez pe deasupra şi să nu vezi că mingea aia, fir-ar ea a cui vrea forul european, deci, cum e posibil să nu vezi că mingea a depăşit linia porţii când a trimis-o apărătorul german acasă?
E posibil, vor spune unii, arbitrul e om şi englez pe deasupra şi se poate să nu fi văzut. Dar daţi-mi şi mie voie, că tot e articolul meu, daţi-mi voie ca după golul marcat de Dorinel Munteanu în Anglia să constat că gluma se îngroaşă în ceea ce ne priveşte pe noi UEFA. Oricum, asta era ideea centrală a articolului dacă meciul se termina după primele cinci minute. Dar aşa? Ce să mai zic după ce a trecut o repriză întreagă şi nemţii ne-au dat două goluri văzute de toată lumea, dar şi de arbitru? Şui totuşi, ca să nu ţin pixul degeaba, uite, scriu că Steaua a jucat prost. Sau, cum ar spune un optimist feroce, Steaua a jucat bine, aşa ca în campionatul nostru intern. Altceva nu sunt în stare să scriu, că prea m-a supărat Rapidul marţi, dovedind că de la noi la fotbal sunt încă multe staţii de cale ferată.
Între timp, meciul de pe Ghencea s-a terminat de-a binelea şi ne-a terminat şi pe noi. Borussia nu s-a calmat şi ne-a mai înscris un gol. Mult mai sigură pe ce a făcut în prima repriză, Steaua s-a ambiţionat să nu marcheze golul ăla de onoare, după care aleargă de două meciuri. Dar să nu dramatizăm, aşa ceva se putea întâmpla oricărei echipe. Oricărei echipe din campionatul nostru. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
