Peste toate s-a pus un praf gros. Aţi încercat să vorbiţi cu exponatele sau exponenţii? Dacă da, poate că aţi descoperit că vorbiţi la pereţi, nu vă răspunde nimeni, exact ca în orice muzeu. Dacă vrei o reacţie, trebuie să “bagi o fisă”. Privit din afară, statul român pare încremenit în nemişcare şi rupt de timpurile noastre. Chiar şi când se întâmplă ceva, e bine să ai o notiţă undeva să-ţi explice ce şi cum, pentru că altfel n-ai cum să pătrunzi meandrele concretului.
Din când în când mai apare câte cineva de la DNA care scutură praful de pe vreun exponat şi-l mută la “secţia de conservare”. În rest, o tăcere apăsătoare şi un miros greu. Iar noi, în fiecare zi şi în orice fel posibil, plătim biletul de acces. Aşa că, bine aţi venit în Muzeul Statului sau, poate mai corect ar fi Statul Muzeu. Va rugăm păstraţi liniştea şi nu atingeţi exponatele. Vizionare plăcută!
