Traficul de persoane ne afectează pe toţi

În prezent, peste douăzeci de milioane de persoane din întreaga lume sunt traficate. O formă de sclavie modernă, traficul de persoane este o infracţiune care are loc în aproape toate ţările şi afectează pe aproape toată lumea. Cu toate acestea, multe persoane continuă să creadă că este o chestiune care îi afectează doar pe alţii, din alte ţări. Adevărul este că vă afectează pe dumneavoastră şi ne afectează pe toţi.

E posibil ca victimele traficate să fi lucrat la producerea celor mai noi telefoane inteligente pe care le cumpărăm, a produselor de machiaj pe care le folosim şi a hranei pe care o consumăm. De fapt, foarte puţine sunt lucrurile pe care le putem cumpăra cu deplină încredere că persoanele care le-au produs nu au fost forţate să facă acest lucru. Victimele traficului de persoane, fie că este vorba despre persoanele traficate în scopuri de exploatare sexuală sau de muncă forţată, provin din diverse medii, iar în multe cazuri, poveştile lor încep cu aspiraţia de a avea o viaţă mai bună şi cu lipsa modalităţilor de a-şi îndeplini aspiraţiile. Traficanţii exploatează această realitate.

În special persoanele care caută oportunităţi de angajare, atât în propria ţară, cât şi peste hotare, se confruntă cu riscul recrutării ilegale şi abuzive care poate duce la trafic.

În astfel de cazuri, aceste persoane sunt în imposibilitatea de a-şi părăsi locurile de muncă din mine, fabrici şi agricultură, de pe şantiere şi bărci de pescuit, sau de a scăpa din comerţul cu servicii sexuale, care în multe cazuri se dezvoltă în paralel cu aceste industrii.

”Raportul privind traficul de persoane”, făcut public de secretarul de stat John Kerry la 27 iulie 2015, evidenţiază aceste riscuri şi măsurile pe care le pot lua autorităţile, companiile şi consumatorii pentru a combate traficul de persoane. Fiecare dintre noi poate schimba ceva.

Autorităţile trebuie să continue să combată traficul de persoane în toate formele sale prin măsuri ferme de aplicare a legii şi o protecţie eficientă a victimelor, în paralel cu implementarea de politici care să prevină traficul de persoane, inclusiv în cadrul propriilor lanţuri de aprovizionare.

Un guvern poate stabili un exemplu de urmat. Poate stabili standarde înalte şi aşteptări clare de la sectorul privat şi poate adopta politici care sporesc protecţia împotriva sclaviei moderne în cadrul lanţurilor de aprovizionare.

Atunci când instituţiile statului îşi îmbunătăţesc eforturile de a monitoriza propriile practici de achiziţii, generează schimbări pe piaţa globală a muncii.

Şi sectorul privat are o oportunitate reală să joace un rol principal în această privinţă. Companiile pot stabili politici anti-trafic şi pot realiza o hartă a lanţurilor lor de distribuţie până la nivelul materiilor prime, pentru a identifica vulnerabilităţile şi lipsa de transparenţă; pot elimina riscul de trafic de persoane în operaţiunile lor; pot stabili un echilibru între dezvoltarea lor şi eforturile de combatere a traficului de persoane, astfel încât să nu se sacrifice libertatea, bunăstarea şi demnitatea angajaţilor din cadrul lanţului de aprovizionare pentru un profit mai mare.

Şi indivizii pot juca un rol important în lupta împotriva traficului de persoane în cadrul lanţurilor de aprovizionare.

Folosind instrumente de informare a consumatorilor precum SlaveryFootprint.org, ei pot înţelege mai bine cum afectează traficul de persoane achiziţiile lor zilnice şi îşi pot folosi puterea de cumpărare pentru a solicita companiilor să ia măsuri pentru a preveni sclavia în cadrul lanţurilor lor de aprovizionare.

Totodată, ei pot pune presiune asupra autorităţilor pentru ca acestea să adopte legislaţie care să-i protejeze pe muncitori şi să asigure transparenţă şi responsabilitate în achiziţiile acestora.

Pentru a elimina traficul de persoane din cadrul lanţurilor de aprovizionare, va fi nevoie de atenţie sporită, resurse şi colaborare între autorităţi, sectorul privat şi consumatorii individuali.

Prin colaborare şi valorificarea punctelor forte ale diverşilor actori, piaţa globală poate deveni un loc care să stimuleze inovaţia şi dezvoltarea companiilor şi o forţă de muncă liberă de sclavia modernă.

HANS G. KLEMM,
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România