Iarna bate la uşă, cioc, cioc, cioc! Noi, tot prin tranziţie. Grea, că cele uşoare au fost împărţite altora. Ce credeţi că s-au gândit doi dintre aleşii neamului să facă pentru ţară pe praful ăsta. Sigur că vă gândiţi la orgainzarea unui simpozion, a unor comunicări ştiinţifice sau la pusul umărului în guvernare. Nu, lucrurile stau mult mai simplu decât vă închipuţi dumneavoastră: pentru o ladă de bere, senatorii Cataramă şi Frunda se vor întrece la tenis cu piciorul! Ştirea a făcut înconjurul ţării, lumea deja s-a împărţit în două tabere, numai face nimic altceva decât să aştepte rezultatul acestei întâlniri, mai ceva ca întâlnirea dintre Clitnon şi Elţîn. Chit că cei doi nu s-au jucat decât de-a şoarecele şi pisica. Şi măcar dacă cei doi senatori ar fi făcut pariu pe o autonomie teritorială, pe o saltea Relaxa, pe un taburet sau nişte inscripţii bilingve. Probabil că cei doi suferă de piatră la rinichi sau, şi mai rău, vor să-l întărâte pe Miron Cozma pentru a veni la Bucureşti cu ortacii să le croşeteze celor doi fileul. Eventual, minerii să vină şi cu lămpaşele, pentru ca Frunda şi Cataramă să poată juca în nocturnă. Ţin să le amintesc celor doi jucători de tenis de foot că jocul ăsta nu este asemănător cu jocul de bile pe care îl desfăşoară ei în Parlament. Plus de asta, cei doi trebuie să înţeleagă că, contrar aşteptărilor în sportul ăsta care se joacă de obicei cu piciorul trebuie folosit şi capul. Numai că, după cât îi cunosc eu ca oameni politici pe Frunda şi Cataramă, fac pariu cu ei pe zece lăzi cu bere, şapte sifoane, un Lazlo Tokes la pachet şi o garnitură de mobilă stil, că îi bat pe amândoi la un loc, dându-le zece puncte în faţă. Băieţi, dacă aveţi curajul şi vă dă piciorul, puteţi începe chiar de azi antrenamentele, că vremea în lume e grea, iar eu sunt al naibii de talentat. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
