Ţara pupezelor

Când Ion Iliescu, preşedintele României, devine preşedintele de onoare al Ligii Pupezelor Zbârlite de Fum, te uiţi în jur şIi te întrebi dacă nu cumva realitatea din jur nu este nimic altceva decât o păcăleală.
Desemnarea domnului Iliescu în funcţia respectivei Ligi poate ţine de umorul nebun pe care-l găseşti pe toate drumurile unei ţări triste, cum la fel de bine poate fi încadrat evenimentul la “ţara arde şi baba se piaptănă”.
Graniţa dintre cele două lumi aparţinând aceluiaşi teritoriu, aceluiaşi spirit este atât de subţire încât de multe ori se calcă una pe alta. De aici se naşte fie hazul de necaz, fie amestecul ciudat dintre caviar şI praful ori ţărâna patriei, fie râsu'-plânsu', umorul trist până la sinucidere.
De foarte multe ori am sentimentul că umorul nostru nebun s-a întors împotriva noastră, că neamul ăsta care a supravieţuit prin el, de el a fost deopotrivă omorât şi că gena n-are nici o şansă în următorii 100 de ani să se schimbe, să fie salvată. Dacă nemţii ar fi venit pe aceste meleaguri, probabil că ar fi stăpânit fără să opună prea mare rezistenţă întreaga Europă, dar, vai, ar fi omorât definitiv umorul.
Aşa că decât o ţară veselă şi plină de umor, mai bine una tristă şi cu Ion Iliescu, preşedintele de onoare al Ligii Pupezelor Zbârlite de Fum! Oare?