Sarbatori...

... ca o toamna implantata pana-n miezul iernii. Pana acolo unde ar putea fi ascunse zapezile de altadata. Departe de sufletul lumii, odihnindu-se si asteptand vremuri mai bune. Sarbatori cu oameni alergati intre caltabosii adusi de la tara si game boy-ul pentru copiii rasfatati de soarta. Sarbatori bara la bara, inaintand mai grabiti ca niciodata spre iluzoriu, spre clipa aia mai buna, mai senina si mai luminoasa. Sarbatori cu colinde auzindu-se mai incet, tot mai incet. Dar cu atat mai tulburatoare. Sarbatori de dragul sarbatorilor. Dar cu speranta ca vor scoate din noi, la comanda, ce e mai bun si mai frumos. Ca si cand ar fi de-ajuns sa fii bun de doua ori pe an, de sarbatori. Cand incerci zadarnic sa te regasesti dupa haituiala de zi cu zi. Sarbatori triste, dar... sarbatori. Sarbatori fericite…

 

Sarbatori de dragul sarbatorilor. Dar cu speranta ca vor scoate din noi, la comanda, ce e mai bun si mai frumos.