România terifiantă

Violatori, traficanţi de droguri, hoţi de toate felurile au fost puşi în libertate. Lumea se uită la televizor, citeşte în ziare şi se minunează. Nu poate să creadă că nişte indivizi aşa de periculoşi, care ar trebui să înfunde puşcăria, se află printre noi. Explicaţiile savante, invocarea unor legi prin folosirea unor termeni de specialitate, toate aceste lucruri nu spun oamenilor nimic. Dar absolut nimic!
Pentru ei, faptul că un hoţ de maşini defila în libertate prin faţa camerelor de luat vederi anula toate dezbaterile pe marginea noului Cod de Procedură Penală. ŞI pentru ca această harababură să fie totală, cu confuzia de rigoare, scandalul eliberărilor unor indivizi periculoşi a fost politizat, Puterea şi Opoziţia acuzându-se reciproc de cele întâmplate. Ce să mai înţeleagă de aici omaneii, populaţia? Ce fel de ţară e asta, e singura întrebare pe care şi-o pun, în care, repet, traficanţi de droguri şi alte genuri de infractori sunt puşi în libertate? Mi-e teamă că aşa, peste noapte, după apariţia unui nou Cod de Procedură, România a trecut dintr-o extremă la alta, de la arestările preventive pe bandă rulantă la eliberările pe bandă rulantă.
Altfel spus, democraţia, cum numai la noi se poate întâmpla, a fost prost înţeleasă. La fel şI legile, altfel pe deplin armonizate cu legislaţia europeană, după cum ni se spune. Legi, interpretări ale lor, care pe la noi sunt cu totul şi cu totul originale. Fantastic, eternă şi facinantă, România a arătat lumii întregi că din când în când este şi terifiantă.
Vinovaţii pentru tot ceea ce s-a întâmplat? Spre deosebire de infractorii care au fost puşi în libertate sunt necunoscuţi.