Este 5-0 şi eu încă mai sper. Ce? Nu ştiu! Aş fi vrut, privind ce seî ntâmplă acum pe teren, ca primul meci să se fi încheiat 3-2. Nu petnru că am fi avut mai multe şanse, nu, nu aveam, ba dimpotrivă aş spune, ci pentru că n-am mai fi sperat atât. Deziluzia a fost pe măsura speranţelor noastre. N-aş fi crezut pentru nimic în lume, înaintea meciului, că voi privi echipa franceză cu admiraţie. Nu ştiu ce echipă ar fi rezistat în această seară celor de la Paris Saint Germain. În nici un caz Steaua, ajunsă laPariscroită să nu piardă meciul cu 4-0. Mai bine făceau deplasarea să joace fotbal. Privesc micul ecran, mai sunt cam şapte minute de joc, şi văd cum Steaua arată că ştie fotbal. Poate par deplasat că spun că, totuşi, soarta acestui meci s-a decis în mintea jucătorilor. Nu cred că greşesc prea mult dacă voi numi echipa franceză Psihic Saint Germain. Echipa română a fost lipsită de protecţia Sfântului Psihic. Meciul s-a încheiat. Bine că s-a terminat 5-0. Aşteptăm, că aşa-i românul, ca să fim răzbunaţi de Galatasaray, de Hagi, Gică Popescu, Filipescu, Adrian Ilie, toţi foşti jucători ai Stelei. Şi încă ceva: dacă prin absurd PSG a mai folosit un jucător suspendat, Steaua ar trebui să se retragă în clipa imediat următoare din Liga Campionilor.
Ca o prună pe colac au fost cele două reclame - Coca Cola şi Dialog – difuzate obsesiv spre disperarea unei ţări întregi pe perioada desfăşurării meciului.
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ