Spuneam în editorialul de sâmbătă că ar fi bine ca anul 1999 să înceapă la 1 februarie 1999. Ieri, parcă auzindu-mă, copiii ieşiseră în stradă cu biciurile pluguşorului. Ba, mai mult, afară plutea în aer un miros de sărbătoare. Aşadar, să presupunem că astăzi este prima zi a anului şi trebuie să ne stabilim priorităţile. Lucrul cel mai greu, pentru că noi, românii, ne-am obişnuit să facem totul la întâmplare. Dacă întrebi în România, de la primul ministru până la simplul cetăţean, care sunt priorităţile, o să pimeşti nişte răspunsuri năucitoare. Toată lumea crede că priorităţile lui sunt cele mai importante. Pe nimeni însă nu interesează care sunt priorităţile ţării. Cred că priorităţile României sunt sau trebuie să devină priorităţile noastre, ale tuturor. Dacă nu vom înţelege acest lucru, vom realiza că priorităţile noastre nu valorează doi bani, că ele devin atât de neînsemnate fie ele şi împlinite.
Să dea Dunmezeu ca acest “nou început” să fie drumul care să ne aducă cu adevărat în secolul XXI.
Altfel, putem face din fiecare zi a anului prima sa zi şi tot nu vom reuşi să dăm de lumină.
MARIUS TUCĂ
