“Vreau să spun, căutam un cuvânt, sunt complet scârbit de această situaţie şi de modul în care aceste dispute politice din România afectează interesele ţării. Aici se fac lucruri serioase care privesc viitorul economiei ţării şi dinţarăaud nefericite ecouri. Dacă nu vor înţelege toţi să termine odată cu această dispută nefericită, vor fi în modul cel mai direct răspunzători pentru sacrificarea intereselor României. Este ceva inadmisibil ceea ce se întâmplă şi va trebui ca poporul român să îi tragă pe toţi la răspundere”. Am reprodus mai sus declaraţia făcută ieri de preşedintele Emil Constantinescu aflat la Davos. Declaraţia se referă la criza dintre aliaţii aflaţi în coaliţie, criză care s-a agravat la sfârşitul săptămânii prim mişcarea ţărăniştilor care l-au adus la Bucureşti pe Wilm van Veizen, preşedintele Uniunii Europene Creştin-Democrate, să le ia apărarea şi să atace Partidul Democrat. Sigur că democraţii l-au acuzat imediat pe Veizen pentru amestec în treburile interne, punându-şi problema rămânerii în coaliţie, guvernarea părăsind-o recent. Interesată e declaraţia preşedintelui Emil Constantinescu, care spusese cu două săptămâni în urmă că nu există nici o criză, ca apoi, la întoarcerea de la Budapesta, să recunoască existenţa ei şi la plecarea spre Davos să spună că a şi rezolvat-o. Din acest mod ciudat al domnului preşedinte de a privi lucrurile, se nasc nişte întrebări. A fost sau nu a fost criză politică, domnule preşedinte? Şi dacă n-a fost, Cum aţi reuşit să o rezolvaţi, să o consideraţi terminată de pe scara avionului care v-a dus la Davos? Dacă era rezolvată această criză, de ce s-a adâncit după plecarea dumneavoastră? Iată doar câteva întrebări la care trebuie să răspundeţi când o să vă întoarceţi acasă. Cum, la fel, să ne spuneţi cum “va trebui ca poporul român să îi tragă pe toţi la răspundere”. Mi-e teamă că poporul de care vorbiţi dumneavoastră, într-un moment oarecare, o să vă tragă şi pe dumneavoastră la răspundere. Pentru că toată această criză are loc, era să uitaţi acest lucru, în perioada în care suneţi preşedinte. Vă înţeleg scârba şi sunt de acord cu ea, dar ea poate fi tratată cu o mediere adevărată, nu cu zeamă de lămâie.
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
