Anul acesta este anul politicianului. Noi toţi o să mâncăm politicieni pe pâine. Iar cei care o să fie aleşi o să ne halească pe noi. Partea mai proastă e că pe lângă politicienii de profesie, vorba vine, o să mai existe câteva milioane de politicieni, provenite dintre muritorii de rând. Paznicul de noapte sau coafeza vor deveni, pentru scurt timp, ce-i drept, mai politicieni ca politicienii. În fiecare din noi zace un politician ratat, în fiecare din noi zace un prim-ministru de ocazie, ca să nu mai vorbim că dacă ne-ar pune o zi cineva preşedinte, bijuterie am face din ţărişoara asta. Dar aşa cum vă spuneam, noi o să rămânem cu discursurile din faţa oglinzii, de la cozile de la pâine, iar ai noştri ca pinii vor pune mâna pe os. Vedeţi, aici scârţâie treaba cu democraţia asta. Înainte umbla vorba aia celebră: „pleacă ai noştri, vin ai noştri”. De când cu capitalismul ăsta, am dat merele pe portocale şi putem spune cu mândrie că „pleacă ai lor, vin ai lor”. Aşadar, oameni buni, dacă v-a trecut o singură dată prin minte că după alegerile astea o să curgă lapte şi miere, v-aţi înşelat amarnic. Lucrurile în ţara asta se aşează uşor, toate vin de la sine şi, de ce să nu recunoaştem, nici noi nu vrem să se întâmple prea multe odată. Aşa că nu le cereţi politicienilor să fie vreodată oameni. Cereţi prea mult într-o vreme în care ne-am obişnuit cu puţin. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
