O ştire romantică

Vestea a trecut neobservată. De fapt, nici n-avea cum să se regăsească printre veştile cu hoţi şi crimnali. A fost prezentată, vai, ca o informaţie care ţine de agricultură, de ştiinţele agricole. Jurnalistic vorbind, cu nu prea multă îngăduinţă ar fi putut ajunge pe prima pagină dintr-un ziar. Cu toate că stau şi mă întreb cine ar publica şi, mai ales, de ce o ştire petnru romantici pe prima pagină.
Chiar aşa, toate nenorocirile astea care au cotropit jurnalele de televiziune şi paginile ziarelor pentru cine sunt, cui sunt adresate? Ştirea mea, vreau să spun, ştirea la care fac referire, e pentru romantici, dar prezentată ca fiind pentru agricultori, aşa că, tot ce este posibil, crimele prezentate cu atâta voluptate ar fi pentru... hipertensivi! Zic şi eu! Ştirea pentru romantici, pentru unii, uitasem să vă spun, dar, probabil aţi intuit e una proastă. Doar nu vă imaginaţi că mai dă cineva astăzi şi veşti bune şi culmea, pentru romantici.
Au dispărut cireşele de mai. La cireşe, polenizarea trebuia să se facă în martie. Din cauza frigului, acest lucru nu s-a întâmplat decât la sfârşitul lui aprilie. Dacă acest lucru se va petrece şi-n anii care urmează, vor dispărea cireşele de mai şi o dată cu dispariţia lor şi singurul îndemn al primăverii care te condamnă la desfrâu: jefuirea cireşilor de mai!
La început au dispărut cireşele de mai. A urmat poezia şi-n cele din urmă, tot mai afectat de schimbarea anotimpurilor, va dispărea cuvântul...