Nichita Stănescu este un o care este un om care nu este decȃt un om, în calitate de primar.
El funcţionează actualmente în calitate de primar de Iaşi, dacă nu ştiaţi, care are drept subalternă o iubită, care el fiind actualmente divorţat, soţia lui dȃnd divorţ de acesta. Nichita Stănescu este o persoană respectabilă. El are şi ochelari de vedere, semn că a citit extrem de mult la viaţa lui şi privirea i s-a deteriorat de la îndelungile ore de lectură, aplecat deasupra cărţii.
Tot pentru cei care încă n-au aflat, ne grăbim să adăugăm că Nichita Stănescu respiră de multă vreme la butoanele Iaşiului (şi aici ne place cum am zis-o). Am aflat de la postul de televiziune beunuteve că primaul Iaşiului, Nichita Stănescu, nu este doar un edil care este un edil căruia-i pasă de problemele cetăţeneşti ale cetăţenilor ieşeni, ci şi foarte pasional, întrucȃt el este acuzat c-ar fi plătit nişte comedieni să-i omoare iubitu lu iubita lui care funcţionează ca subalternă la primărie.
Sinceri să fim, noi n-am fi bănuit niciodată că un om cu apucături literare, cum este Nichita Stănescu, are şi alte apucături, cum ar fi că are apucături de om neserios, fură bani şi-i acunde prin conturi, îşi înşală nevasta şi plăteşte oameni să omoare alţi oameni.
Dar vezi tu cum stă treaba cu poeţii ăştia, că niciodată nu ştii la ce să te aptepţiI de la ei. Dacă nu fac repede o poezie, şi anume fix atunci cȃnd îi apucă, probabil că dă boala-n ei şi s-apucă să comită adulter şi crime. Imprevizibili şi spontani, inima lor se aprinde repede. Ȋnainte să zici ceva, poc, te pomeneşti că Nichita Stănescu a tras cu revolverul din dotare către un concetăţean care, poate că l-a şi votat.
Este cazul să fim mai responsabili cu poeţii noştri, să nu-i mai lăsăm aşa, de capul lor, să-i urmărim, cu discreţie, să nu bată la ochi, şi, atunci cȃnd vedem că sunt pe cale să comită o faptă nedemnă, să apucăm repede un ciomag metaforic şi să le dăm, tot metaforic, una, de să le piară cheful să mai comită alte fapte reprobabile.
Cȃt despre postul beunuteve, e foarte bine că s-a autosesizat şi a adus în discuţie problema poeţilor noştri, care uită-te şi tu, tre’ să ai griă de ei ca de nişte copii mici, să nu cadă de pe undeva. Țţţţ! Aşa ceva!
