La Combinatul Siderurgic de la Reşiţa s-au mai liniştit puţin apele. Guvernul, reprezentat de Ovidiu Muştescu, ministrul APAPS, Sindicatul “Vatra” şi autorităţile locale au ajuns la o înţelegere. Muncitorii vor primi o sumă de bani cu împrumut (?!?) până la noi ordine. Dar americanii? Americanii, proprietarii combinatului, ce-au făcut? Ce să facă, s-au uitat! Guvernul României încearcă să rezolve întâi problema socială a angajaţilor din combinat, cu alte cuvinte le mai dă o mână de ajutor americanilor. Nici nu prea are încotro! Oricum a făcut sluj în faţa proprietarilor americani în tot acest timp. Le-a reeşalonat plăţile prevăzute în contractul de privatizare, le-a amânat plata datoriilor către stat şi tot degeaba. În presa internaţională stă scris cu litere mari că Guvernul de la Bucureşti alungă invetsitorii străini. Asta ne e soarta fraţilor! Ce contează că statul le-a dat americanilor, pe lângă înlesnirile şIi facilităţile mai sus amintite, şi credite bancare pentru diferite plăţi? Nu contează! Asta n-a înţeles Guvernul de la Bucureşti: trebuie să joace cum îi cântă alţii în asemenea cazuri. Degeaba încearcă preşedintele şi primul-ministru să spună cum stau lucrurile la Combinatul de la Reşiţa, nu-i ascultă nimeni, absolut nimeni. Presa internaţională titrează în continuare că investitorii străini sunt alungaţi din România. Şi poţi să spui că nu-i aşa? Până la urmă, ce-i interesează pe ei contractele de privatizare, scandalul cu sindicatele ş.a.m.d.? Ei consemnează rezultatul. Ce contează că Parlamentul României, la inviţiativa Guvernului, a votat legea investiţiilor directe? A scris presa străină vreun rând despre asta? Nu-mi aduc aminte. Guvernul României trebuie să măsoare de 1.000 de ori şi să taie o singură dată în astfel de cazuri. Să ia în calcul că orice am face suntem vinovaţi din start! Sau măcar să facă astfel încât să fim mai puţin vinovaţi, să nu fi vinovaţi de tot.
