De când cu intrarea noastră în NATO sau cu ieşirea, cu penetrarea sau cum vreţi dvs. să-i spuneţi, poporul a început să uite că-i e foame. Nu-l mai interesează pe om dacă pune pe masă doar faţa de masă, el e înnebunit să afle ce se aude cu cortina de catifea, cu cortina de macrame, să afle dacă Ungaria, Polonia, Cehia intră, iar noi rămânem cu Cioflina umflată pe dinafară. Copiii pleacă, săracii, nemâncaţi la şcoală, părinţii lor de când se scoală stau cu urechile lipite de radio până când Degeratu anunţă că am intrat sau ne-am băgat. Şi chestia asta cu disensiunea dintre creştinătate şi islamism îi enervează la culme. Seara, în jurul omletei realizată dintr-un singur ou, românii întorc teoria lui Huntington pe toate părţile, prinzându-i somnul cu dumicaţii-n mână şi cu pisicii având ou pe mustăţi. Intrăm sau nu intrăm? Ne bagă sau nu ne bagă? Acestea sunt întrebările! Războiul rece, noul război rece ţine loc de murături, poziţia geostrategică a României este servită drept gustare, televiziunile străine fac reclamă României ca fiind zonă tampon. Dimineaţa mâncăm NATO, la prânz NATO… Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
