Există un politician care vrea să ne convingă prin fiecare ieşire a sa la rampă că e gata să se sacrifice pentru ţară şi popor. “Săriţi, arde... strigă de fiecare dată Băsescu -, au pus focul, şi eu, pompierul de serviciu al naţiunii, am venit cu tamba să-l sting!”. Cu limbajul său de pompier – sper să nu se supere pompierii – a reuşit să cucerească publicul. Am zis publicul, şi nu electoratul, pentru că lui Traian Băsescu îi place spectacolul, îi place scena, îi plac aplauzele, îi plac bisurile şi, în cele din urmă, îi plac voturile. Sigur, Traian Băsescu, ca să dăm cel mai bun exemplu, ştie să câştige, aş putea spune că intră, de obicei, doar în bătălii pe care este sigur că o să le câştige. Are gura mare şi rea atunci când ştie că n-ui stă nimic în cale şi face ciocul mic de tot atunci când cauza este aproape pierdută. Priza sa la public vine de la felul în care spune lucrurilor pe nume: “Că bine le zice Băsescu!”. Numai că bucureştenii l-au votat pe Traian Băsescu ca să facă, nu să zică. Din nefericire pentru oameni, domnia sa le zice în continuare, uitând că e primarul general al Capitalei şi deci trebuie să facă. Cred că, paradoxal, Traian Băsescu are o problemă de când a devenit preşedintele Partidului Democrat. Trec peste amănuntul neglijat de mulţi că acela care-i fu şi mamă, şi tată, e vorba de Petre Roman, a fost transformat în victimă de marinarul nostru, fără să-i tresară nici un muşchi pe faţă. Spune şi asta ceva despre caracterul omului. Dar cum caracterele în politica asta nenorocită sunt aproape inexistente, Traian Băsescu nu e prea mult de acuzat, se aliniază perfect în peisaj. Ce ne facem, ca să mă întorc de unde am rămas, că de cele mai multe ori Traian Băsescu se comportă la conducerea Primăriei ca şeful unui partid de opoziţie. Or, bucureştenii l-au votat pe cetăţeanul, pe energicul, pe marinarul Băsescu, nu pe şeful unui partid de opoziţie. Sunt multe voci care spun că Traian Băsescu e tot ce a mai rămas din opoziţie. Poate că e adevărat, dar ce ne facem cu Primăria? În momentul ăsta Traian Băsescu păstrează scaunul de primar general aproape numai pentru propagandă. Şi, culmea, pentru propaganda sa, nu pentru a partidului. Pentru că în Partidul Democrat există Traian Băsescu. Restul e Boc şi Negoiţă, adică tăcere. Şi asta e altă problemă a liderului autoritar al PD: nu prea e identificat cu partidul. Cu toate că partidul e dumnealui. Nu voi crede în justiţiarul în opoziţie care se vrea a fi Traian Băsescu atâta timp cât va rămâne la Primărie propagandistul Traian Băsescu. Vrăjeala cu dărâmarea chioşcurilor şi etuanasierea câinilor nu mai ţine la nimeni. Cât despre “justiţiarul” Traian Băsescu, într-un articol următor.
