Doream ca acest început de primăvară să coincidă cu începutul sfârşitului. Cum care sfârşit? Cel al mult prea prelungitei “gâlcevi” dintre PNŢCD şi PD. În contabilitatea politicianistă, am mai putea contabiliza în aceste zile un nou scandal. Revenind puternic din trecut, subiectul înfiinţării universităţilor în limba maghiară ar putea fi nodul gordian dintre partidele domnilor Ion Diaconescu şi Marko Bela. Se vor face iarăşi referiri la învechitul protocol de colaborare al coaliţiei. Se vor dezgropa tot soiul de neînţelegeri mai noi sau mai vechi. Ne-am obişnuit! Poate şi pentru că există un precedent. Ziarişti nu vor avea nevoie de pix şi hârtie, pentru că totul va decurg de la sine.
În războiul care încă nu s-a încheiat, UDMR a avut un rol pasiv. Dacă PNŢCD şi PD erau pionii principali, PNL având rolul de mediator, pentru UDMR nu s-a mai găsit nici un loc. Liderii maghiari au stat cuminţi la centru şi-au privit. În teritoriu au început să se mişte. Aceiaşi lideri. Care au promis în stânga şi-n dreapta universităţi în limba maghiară. Chiar în vâltoarea discuţiilor, domnul Diaconescu a auzit ce se întâmplă şi a declarat că deocamdată maghiarii rămân cu ce au şi nimic mai mult. Pe maghiari i-a zgândărit răspunsul şi s-au simţit insultaţi. Drept pentru care au replicat că se gândesc la protocol, la colaborare. Oare unde am mai auzit aceste cuvinte?
Este început de primăvară. Şi când credeam că el coincide cu începutul sfârşitului, ne dăm seama că de fapt este începutul altui început.
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
