Au trecut doi ani cu ei la Putere. Era să curgă lapte şi miere. De albine, ca să stric rima. Dacă te apuci să faci un bilanţ, să faci socoteala îţi dă cu minus. Rezultatul ăsta îl obţine un prieten de-al meu, nu de doi ani încoace, ci de zece. Le ia în calcul p-ălea bune, le scade pe cele rele, trage linie şi, la sfărşit, rezultatul e cu minus. Aşa şi cu domnii ăştia aflaţi la Putere. Întrebaţi care sunt realizările din aceşti doi ani, aleşii Puterii îşi aleg, pentru început, un punct fix ca să poată vorbi fără să li se strâmbe faţa. După asta, încep să turuie despre: “realizătrile în plan democratic”, “întărirea statului de drept”, bla-bla-bla şi bla-bla-bla. Nimic, dat absolut nimic concret în discursul lor. Puneţi-i să arate o piatră pe care ei au mutat-o dintr-o parte în alta. O să fiţi dezamăgiţi: o să le fie îgrozitor de greu s-o facă. Au trecut doi ani cu ei la Putere. Hai să ne dea măcar o bere. Fără alcool, ca să stric rima. Ne-ar da, săracii, şi nişte floricele, dar stau prost cu banii. De-abia le ajung, strânge cureaua până la os ca să cumpere maşinile alea de 800 (opt sute) milioane. Mai cumpără nişte felicitri ca să felicite poporul că i-a ales şi cu asta s-a terminat miliardul, s-au terminat banii. Au tecut doi ani cu ei la Putere. Ce-am dat în ’96 pe mere am laut pe pere. Mălăieţe, ca să stric rima. Cică ei, cei de astăzi, sunt cei mai breji, dacă se întorc ăia care au fost, o să facă fisticul praf, ca să nu zciz zmeură. Asta se vrea portiţa lor de ieşire: noi suntem mai buni ca ăia, alţii nu mai sunt. Dacă le spui că din ei n-a mai rămas nici carcasa, o să se supere. Ca măgarul peţară. Au trecut doi ani cu ei la Putere. Oamenii au încetat să mai spere. Aşa rimează cu adevărul, nu mai trebuie stricată. Cel care mai încearcă de aci înainte să se mai joace cu speranţele oamenilor va fi aruncat din viaţa politică, şi nu numai, ca o măsea stricată. Nu mai promiteţi nimic. Sau promiteţi că nu veţi mai promite nimic. Puneţi mâna şi opriţi haosul ăsta până nu e prea târziu, altfel nu veţi ajunge la cartea de istorie nici măcar la erată. Au trecut doi ani cu ei la Putere. Dumnezeule, şi mai sunt doi…
MARIUS TUCĂ
